Iată că au venit niște magi din Răsărit la Ierusalim și au întrebat: „Unde este Împăratul de curând născut al iudeilor?”
Matei 2:1,2
Niște magi din Răsărit puteau să fie preoți ai lui Zoroastru, zeitate solară la perși, foarte respectată în Antichitate și cu influențe clare în creștinism. Prin numele, poziția și funcția lor nu ar fi trebuit să se asocieze sub nicio formă cu Mesia al evreilor, dar iată că lucrurile nu au stat așa. Magii au străbătut o cale lungă, obositoare și costisitoare pentru a se convinge de modul cum s-a împlinit o profeție a lui Balaam la care aveau acces și pentru a se asigura că au acordat respectul cuvenit unei apariții așa de importante cum ar fi „Steaua care răsare din Iacov”.
Putem privi cu mai multă bunăvoință dorința lor de a căuta ceva mai bun decât lucrurile cu care erau obișnuiți prin natura ocupației lor. Ceea ce mi se pare interesant este că, în timp ce magii căutau la Ierusalim pe Mesia, poporul ales plutea în derivă în frunte cu mai marii lui.
Este interesant că Dumnezeu a onorat osteneala lor și li s-a făcut favoarea să-L găsească pe Cel căutat și să I se poată închina și să-și prezinte darurile foarte binevenite pentru familia lui Iosif și Maria. Magii au trăit un sentiment de maximă împlinire ca rezultat al efortului și căutările lor, iar Dumnezeu i-a considerat suficient de importanți și vrednici de încredere pentru a li se descoperi și să le indice drumul de întoarcere. Magii nu au avut niciun fel de dificultate să urmeze drumul prescris de Dumnezeu, dar acest lucru mă pune pe gânduri. Dumnezeu vrea să ne îndrume pe toți la Hristos chiar dacă nu trebuie să facem o călătorie așa de lungă, deoarece Hristos Însuși a venit aproape de noi. Dacă am fi dispuși să-I aducem darurile cuvenite, cât de plină de lumină ar fi viața noastră și lumea din jur datorită luminii din viața noastră?
Doamne, pune și în inima mea ceva din căutarea acestor oameni, dar și din bucuria pe care au aflat-o găsindu-L pe Mesia. Amin!
