Dacă este cu putință, întrucât atârnă de voi, trăiți în pace cu toți oamenii. (Romani 12:18)
Deși combativi și foarte dispuși la deschiderea conflictelor, oamenii au căutat dintotdeauna pacea. Paradoxal au fost dispuși să ucidă pentru a o obține. Cel mai semnificativ moment pentru căutarea păcii a avut loc după primul război mondial, în 1919, pe data de 25 ianuarie. Atunci, președintele SUA, Woodrow Wilson, propunea, la Conferința de pace de la Paris, crearea Ligii Națiunilor sau Societatea Națiunilor. Aceasta a fost o organizație interguvernamentală, precursoarea Organizației Națiunilor Unite. Societatea a fost prima organizație internațională de securitate având obiectivul principal să mențină pacea mondială. Stabilite în Pactul Societății Națiunilor, scopurile principale ale Societății erau prevenirea războiului prin securitate colectivă, dezarmarea, și rezolvarea disputelor internaționale prin negociere și arbitraj. Printre altele, erau tratate și probleme precum condițiile de muncă, tratamentul corect a locuitorilor indigeni, traficul de persoane și a drogurilor, comercializarea armelor, sănătatea mondială, prizonierii de război, și protejarea minorităților din Europa. Societatea nu dispunea de forțe armate proprii, ci depindea de Marile Puteri pentru a-și pune în aplicare rezoluțiile, menținerea sancțiunilor economice pe care Societatea le impunea sau să i se ofere o armată pe care Societatea să o poată folosi când va fi necesar. Cu toate acestea, ezitau adesea să o folosească. Sancțiunile puteau, de asemenea, să nemulțumească membrii Societății, prin urmare nu se puteau conforma cu acestea. După o serie de succese, Liga s-a dovedit neputincioasă în fața agresiunii dinaintea celui de-al doilea război mondial. Germania a părăsit Societatea Națiunilor, urmată apoi de Japonia, Italia, Spania și alții. Declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial a însemnat eșecul scopului principal al Societății, acela de a împiedica o nouă conflagrație mondială.
În fața ta stă o nouă zi. O zi în care Dumnezeu vrea să te binecuvânteze dându-ți pacea Lui. Ce vei face cu ea? Vei căuta să eviți conflicte inutile? Vei putea să spui la sfârșitul zilei că ai fost un om al păcii? Îți mai propun ceva. Hai să nu mai fim reactivi. Hai să căutăm azi să aducem pacea. Să fim vocea care spune celui care asuprește că Dumnezeu îl cheamă la pace. Este misiunea noastră să legăm rănile războiului și să alinăm suferința celor asupriți. Eliberează-te de orice gând războinic și nu uita că este un demers foarte dificil care poate eșua în orice clipă.
Depărtează-te de rău și fă binele; caută pacea și aleargă după ea! (Ps.34:14)
Ruben Atomei
