„Evanghelia aceasta a Împărăției va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. ATUNCI va veni sfârșitul.” (Mat.24:14)
Cine sa propavaduiasca? Oare am si eu un cuvant de spus in acest sens? Cu siguranta, da.
Cine nu a auzit de Iordan? Iordanul este principala apa curgătoare a Tarii Sfinte. Aceasta apa izvorăște din Munții Libanului, apoi traversează Marea Galileii si după un lung si sinuos traseu, se varsă in Marea Moarta. Pe o distanta de 180 de kilometri, Iordanul alcătuiește granița naturala dintre Israel si Iordania, lungimea totala a acestuia fiind însă de aproape 360 de kilometri. In evreiește, Iordanul este numit si „râul care coboare”; intre izvor si vărsare, Iordanul are o diferența de altitudine de opt sute de metri.
Iordanul apare încă din perioada vechi-testamentara drept un loc al săvârșirii minunilor. Prima minune menționata in Sfântă Scriptura a avut loc in dreptul Ierihonului, pe unde israeliții conduși de Iosua au trecut Iordanul. Sfântă Scriptura ne spune ca fiii lui Israel au plâns vreme de treizeci de zile moartea lui Moise, si după ce s-au împlinit aceste zile, Iosua fiul lui Navi, impreuna cu tot poporul lui Israel au trecut in chip miraculos prin apele Iordanului spre pământul făgăduinței. Locul exact al acestei treceri miraculoase este identificat cu o veche trecatoare prin vadul raului Iordan in apropierea căreia a predicat mult mai târziu si Sfântul Ioan Botezatorul. Dupa traditie locul acesta este acelasi cu „locul scufundarii” adica, locul in care a fost botezat Domnul nostru Isus Hristos.
Dar lucrul care atrage cel mai mult atentia, este faptul ca, chiar daca alimenteaza in egala masura si Marea Galileii si Marea Moarta, numai una dintre ele are viata. Asa este! Numai Marea Galileii. Marea Moarta nu are semne de viata, cu exceptia unor bacterii rezistente la salinitatea extremă de aici. Tot salinitatea extremă face ca existenţa peştilor sau amfibienilor să fie cu totul imposibilă în condiţiile date.
De ce una are viata si cealalta nu? Explicatia stiintifica este ca apele dulci ale Iordanului, primenesc Marea Galileii si pleaca mai departe impreuna cu sarurile minerale pe care le contine, in timp ce, dupa ce ajung in Marea Moarta, apele Iordanului nu mai pleaca nicaieri ramanand impreuna cu mineralele sale. O parte din apa se pierde prin evaporare, dar raman mineralele care se depun in fiecare an. Astfel, Marea Moarta, nu are numai cel mai jos tarm de pe planeta, ci si cea mai sarata apa.
Domnul a oferit fiecaruia din noi sansa si ocazii nenumarate sa ne insusim Evanghelia. Dar daca aceasta nu pleaca mai departe, asa cum apele Iordanului parasesc Marea Galileii, nu vom simti viata din noi, nici noi si nici cei din jurul nostru.
Remus Ciutan
