„Mai mult face un nume bun decât untdelemnul mirositor…” Eclesiastul 7:1
Nebunul nu se va mai numi ales la suflet, nici miselul nu se va mai numi cu inima larga. (Isaia 32:5)
Africa este continentul cu cele mai multe contradicţii, dar şi curiozităţi. O porţiune a ţărmului namibian, care este situată între Deşertul Namib şi Oceanul Atlantic şi măsoară 500 de km, adică dublul lungimii ţărmului românesc la Marea Neagră, a căpătat denumirea macabră de „Coasta Scheletelor”.
De-a lungul coastei, curenţii înşelători, uraganele puternice, ceţurile perfide şi recifele coralifere ascuţite, ascunse uneori sub luciul apei, au provocat o sumedenie de pagube în rândul vaselor care treceau prin zonă. Drept mărturie stau epavele de pacheboturi, remorchere, distrugătoare, galioane, traulere şi clipere care se întind de la un capăt la celălalt al coastei.
„Coasta Scheletelor” a primit acest nume în 1933, când un pilot elveţian, Carl Nauer, s-a prăbuşit cu avionul său undeva pe ţărm, în cursul unui zbor de la Cape Town spre Londra. Un ziarist care a vrut să-şi „coloreze” articolul cu detalii sugestive despre coasta devenită celebră datorită epavelor ce împânzeau ţărmul a sugerat că trupul pilotului ar putea fi găsit până la urmă pe „Coasta Scheletelor”. Nauer nu a mai fost găsit niciodată, dar denumirea coastei s-a fixat astfel în mentalul colectiv.
Cu toate acestea, denumirea pe care a căpătat-o nu face din Coasta Scheletelor cel mai înfricoşător sau neospitalier loc din lume, la fel cum „limanurile bune” despre care aminteşte Pavel în Faptele Apostolilor, capitolul 27, nu fac din acest ostrov cel mai paradisiac loc de pe glob. Dimpotrivă, Pavel, aflându-se prin zonă, spune în versetul 10: „Oamenilor, călătoria văd că nu se va face fără primejdie şi fără multă pagubă… chiar şi pentru vieţile voastre”, fiind nevoit chiar să piardă o iarnă din cauza furtunilor din „limanurile bune”.
Ţie ce fel de prieten ţi-ar plăcea să ai: unul bun, dar cu un nume rău, sau unul rău, dar cu un nume bun? Dar tu cum ai vrea să fii?
„… le voi da un nume veşnic, care nu se va stinge.” Isaia 56:5
Remus Ciutan, Director Exploratori, Conferința Transilvania Sud
