Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său. (Proverbe 27,8)
Cred că mulţi dintre noi s-au întrebat sau încă se mai întreabă unde se duc berzele când se duc… Da, unii se mulţumesc cu răspunsul devenit oficial: „Cum unde? În Africa!”. Dar de aici, pentru o minte iscoditoare, pot apărea o mulţime de alte întrebări: „De ce? Cum? De ce se mai întorc?”…
O noutate absolută pentru ornitologia română, dar şi pentru cea din sud-estul Europei, a fost cea de urmărire a migraţiei berzelor albe din România spre cartierele de iernare prin sistemul satelitar Argos. În acest scop, au fost ataşate radioemiţătoare alimentate de baterii solare pe spatele a trei exemplare de barză albă. Aceste emiţătoare – dar şi alte metode, cum ar fi inelarea a 30.000 de berze albe – au arătat că berzele din Europa ocolesc Marea Mediterană pe două căi: păsările din vestul Europei migrează prin Strâmtoarea Gibraltar, iar berzele din România, împreună cu celelalte păsări provenind din Europa Centrală şi de Est, ajung în Africa prin traversarea Bosforului.
Pe baza datelor provenite de la cele aproximativ 400 de berze inelate în Bazinul Carpatic, regăsite ulterior în Africa, ştim că zonele de iernare a păsărilor noastre se întind de la obârşia Nilului până în sudul Africii. În ultima vreme, migraţia berzelor se urmăreşte cu ajutorul unor radioemiţătoare. Datele obţinute prin urmărirea prin satelit a 120 de berze pe spatele cărora au fost ataşate asemenea radioemiţătoare ne arată că viteza migraţiei este de 30-90 km/oră, iar într-o singură zi berzele parcurg în medie distanţe de 220 km. Zonele staţionare preferate de berze în Africa sunt terenurile deschise, înierbate (savanele). Aici îşi petrec timpul, hrănindu-se şi odihnindu-se până la momentul reîntoarcerii. Berzele noastre se hrănesc în Africa preponderent cu insecte. Primăvara, berzele se întorc pe acelaşi traseu pe care au migrat toamna, însă migraţia de primăvară este mai rapidă.
O întrebare care mă frământa, copil fiind, era: cum de familia de berze care pleacă se întoarce la vechiul lor cuib, dar puii lor nu vin la acelaşi cuib? Acum am aflat că berzele tinere nu se întorc acasă pentru cuibărit, ci hoinăresc de-a lungul căii de migraţie până la vârsta de 2-3 ani, urmând să înceapă să clocească numai la vârsta de 3-4 ani, când ating maturitatea sexuală. În general, îşi caută un loc de cuibărit situat la o distanţă de 50-100 km faţă de locul lor de naştere, dar câteodată se întâmplă să ajungă să cuibărească şi la distanţe mult mai mari.
Şi totuşi… de ce pleacă berzele? Ei bine, pentru că au nevoie de căldură. Atunci când în emisfera nordică, adică la noi, se instalează iarna, în emisfera sudică tocmai vine vara şi invers. Totuşi, unele din ele se opresc în jurul Ecuatorului, asa că, teoretic, nu ar mai avea de ce să se întoarcă la noi. Explicaţia constă în faptul că în zona cu climat temperat găsesc o mare diversitate de hrană, atât de necesară în perioada clocitului.
Tu unde te consideri acasă? Dacă tânjeşti după o patrie mai bună, nu lăsa ca bucuriile de o clipă sau necazurile lumii acesteia să îţi înăbuşe dorul după adevărata ta Casă.
Remus Ciutan, Director Exploratori, Conferința Transilvania Sud
