Plantează și azi un Eden!

    Ferice de cei ce-şi pun tăria în Tine, în a căror inimă locuieşte încrederea. Când străbat aceştia Valea Plângerii, o prefac într-un loc plin de izvoare şi ploaia timpurie o acopere cu binecuvântări. – Psalmi 84,5.6

    M-am întrebat de multe ori cum pot unii oameni să treacă peste obstacole aparent greu de depăşit, în timp ce alţii, în aceleaşi condiţii de viaţă, renunţă şi sunt învinşi?

    Pasajul din această dimineaţă oferă un răspuns. Fiecare dintre noi trece în viaţă printr-o vale a plângerii. Paradoxul este că, în timp ce unii trec prin ea şi nu se întâmplă nimic, ba din contră, sunt afectaţi până aproape de distrugere, alţii trec prin aceleaşi situaţii dificile, dar în urma lor apar izvoare. Ei trec cu bine peste obstacolele şi piedicile duşmanului – stăpânul văii –, dar nu numai atât. În urma lor, valea prinde din nou viaţă. De unde atâta putere? De unde resurse pentru a transforma negura în lumină şi deşertul în locuri înverzite?

    Răspunsul se găseşte în inimile lor. Înainte de a intra în Valea Plângerii, în inimile acelora care se încred în Dumnezeu se realizează un plan. Un plan al speranţei, o adăpare din Izvorul vieţii, o reînnoire a forţelor. Prin credinţă, aceştia văd drumul biruinţei încă înainte de a fi fost parcurs şi ştiu că îi va aştepta victoria, pentru că se încred în El.

    Azi, o nouă provocare se află înaintea ta. Poate că trebuie să treci din nou printr-o vale a plângerii. Contează cum ajungi dincolo, la sfârşitul zilei. Contează dacă doar ridici colbul de pe cărare sau dacă în urma ta rămân cuvinte de speranţă, încurajări, zâmbet, fapte bune, izvorâte din Izvorul ceresc.

    Nu te grăbi să pleci la drum. Mai zăboveşte o clipă şi fă un plan. Croieşte drumul acestei zile în rugăciune, alături de Acela care a trecut înaintea ta pe aici, şi asigură-te că ţi-a oferit suficiente resurse pentru a-i binecuvânta pe semenii tăi, care te aşteaptă în vale.

    Fii curajos! În urma paşilor tăi, pe urmele paşilor Lui, poate înflori azi un mic Eden!

    Teo Brașov, Pastor, Instructor Exploratori, Conferința Muntenia

    Plantează și azi un Eden! - 2018. Ferice de cei ce-şi pun tăria în Tine, în a căror inimă locuieşte încrederea. Când străbat aceştia Valea Plângerii, o prefac într-un loc plin de izvoare şi ploaia timpurie o acopere cu binecuvântări. – Psalmi 84,5.6
    Explo
    Exploratorii iubesc oamenii, natura și pe Dumnezeu. Ei își dezvoltă spiritul de aventură prezent în orice adolescent, prin drumeții, îndemânări, hobbyuri în întâlniri săptămânale ale cluburilor. Scopul lor este să-și formeze caractere nobile și personalitatea demnă și utilă familiei, societății și lui Dumnezeu.

    Din aceeași categorie

    Dumnezeu pentru o zi

    Am ajuns la cunoștința că tot ce face Dumnezeu dăinuiește în veci, și la ceeace...

    Perfecționistul perfect

    Am ajuns la cunoștința că tot ce face Dumnezeu dăinuiește în veci, și la ceeace...

    Fără retușuri

    Am ajuns la cunoștința că tot ce face Dumnezeu dăinuiește în veci, și la ceeace...

    zidește drept

    Am ajuns la cunoștința că tot ce face Dumnezeu dăinuiește în veci, și la ceeace...

    Publicate astăzi

    Patru stele ale generalului

    Erau câteva lucruri pe care ucenicii le-au pierdut din vedere. Din moment ce El, Învățătorul, Își punea viața în mâinile Tatălui ceresc dimineața când Se ruga, încă înaintea apariției zorilor, avea totală încredere în ocrotirea divină. Iar al doilea lucru era acela că, dacă ajungea într-o situație complicată, El știa că poate să ceară ajutor chiar și împotriva furiei naturii. Când te încredințezi lui Dumnezeu, El poate să te scape.

    Atunci când dezastrul lovește

    Este remarcabil și faptul că nu am auzit niciodată atâtea persoane care să recunoască public bunătatea lui Dumnezeu, în ciuda situației lor teribile; sunt sigură că El a fost plăcut impresionat de aceasta!

    Răbdarea şi perseverenţa

    Câteodată, când lucrurile merg prost, simţăminte de descurajare ne vin în minte şi ne fac să credem că nu merită să mai luptăm pentru nimic. Dar, uneori, momentele ca acestea sunt cele care ne dau ocazia să facem din viaţa noastră o sursă de inspiraţie pentru alţii.

    Aşa am văzut la tata!

    Este timpul să ne rugăm cu mult interes ca Dumnezeu să ne deschidă ochii pentru a putea croi cu picioarele noastre cele mai drepte cărări. PROVOCARE: Fii foarte atent la ce faci, ca să nu te simți vreodată cu musca pe căciulă tocmai atunci când ar trebui să-i avertizezi sau să-i mustri pe cei care vin pe urmele tale!

    Őrizzük meg az isteni világosságot!

    „Kérlek azért titeket, atyámfiai, az Istennek irgalmasságára, hogy szánjátok oda a ti testeiteket élő, szent...