Panduru

Prin luna iunie încep să apară în câmpiile unde se cultivă pepeni, colibele. În aceste colibe locuiesc pentru câteva luni paznicii. Ei trebuie să apere cultura de trei dușmani:
Ciorile. Ele găuresc pepenii verzi și niciodată nu găuresc un pepene în două sau trei locuri, ci de fiecare dată găuresc un altul.

Iepurii. Ei ronțăie coaja pepenilor și așa precum fac colegele lor, ciorile, întotdeauna încep să ronțăie alți și alți pepeni, provocând mare pagubă.

Hoții. Pericolul mare este atunci când holda este în pârgă. Atunci musafirii nepoftiți încep să taie pepeni care sunt încă necopți și tot căutând unul copt, taie și taie și iarăși taie, provocând pierderi mari.

Așa se face că la coliba noastră apăru nea’ Ion cu doi cățeluși poțocari, frați, pe care el îi boteză Lică și Panduru, nume ale celor doi prieteni ai săi de prin armată pe care îi cinsti acum dându-le numele acestor doi cățeluși cu care își împărțea tristețea văduviei. Anii trecură și odată cu ei trecu și nea’ Ion. Lică se prăpădi și stăpân pe holde, an de an, a rămas Panduru. Multe se schimbară în timp: se schimbă holda, tractorul, chiar și paznicii. Însă el, Panduru, era deja veteran.

Într-o toamnă, așa ca toate toamnele capricioase, veniră niște ploi grele și friguri așa încât nu mai puteai să ajungi la colibă. Drumurile deveniră impracticabile. La colibă rămăsese Panduru cu încă un cățel ce se aciuase pe-acolo. Am încercat să ajung la el cu un tractor, dar la o distanță bunicică, am rămas împotmolit în noroaie grele. Noaptea se apropia, ploaia cădea neîncetat, iar vântul îmi biciuia fața.

De mic l-am învățat pe Panduru să vină la mine atunci când fluieram într-un fel anume. Acum nu mai aveam ce să fac decât să fluier și iar să fluier din răsputeri, în speranța că mă va auzi. Se îngâna ziua cu noaptea când, prin bălți și noroaie, alerga cât îl ținea picioarele spre mine. A auzit chemarea! A urmat semnalul! A lăsat totul în urmă si a fost salvat! Însă celălalt cățel nu cunoștea semnalul. El a rămas acolo și nu l-am mai văzut de atunci. Sărmanul..

„Iată toate binecuvântările care vor veni peste tine și de care vei avea parte, dacă vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău.” Deuteronom 28:2

Ionel Indricău, Director Exploratori, Conferința Banat

Explo
Explo
Exploratorii iubesc oamenii, natura și pe Dumnezeu. Ei își dezvoltă spiritul de aventură prezent în orice adolescent, prin drumeții, îndemânări, hobbyuri în întâlniri săptămânale ale cluburilor. Scopul lor este să-și formeze caractere nobile și personalitatea demnă și utilă familiei, societății și lui Dumnezeu.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video