„Căci acolo unde sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, sunt şi Eu în mijlocul lor.” Matei 18, 20
Există o regulă a drumeţiei: niciodată singur, cel puţin doi sau trei.
Fie că ești pe drumuri montane sau pur și simplu pe drumul vieții, sunt multe motivaţii ale necesităţii aplicării acestei reguli.
De pildă atunci când unul dintre colegi se accidentează, poate fi transportat de ceilalţi doi. În cazul în care accidentatul nu este deplasabil: unul rămâne cu victima, iar cel de-al treilea merge după ajutor.
De obicei vrei să ajungi primul pe un vârf, dar atunci când te rătăceşti de grup rişti să intri în panică şi uiţi de împlinirea drumeţiei. Acesta este un motiv bun să mergem împreună cu cel puţin alţi doi colegi de grupă dacă nu chiar cu toţi; fiecare are abilităţi şi cunoştinţe diferite, iar împreună vă puteţi completa.
Atunci când ești într-un grup așa de mic ești mai în siguranță și poți să fi evitat de multe pericole.
Familia este o astfel de „formaţie” în care fiecare are responsabilităţi diferite şi fiecare îşi respectă rolul, împărtăşind celorlalţi emoţiile şi problemele întâmpinate. Într-o astfel de organizare se pot rezolva multe din obstacolele ce intervin.
Cel mai însemnat aspect al acestei formații de minim doi sau trei, este ocazia de rugăciune. În grupul acesta mic îți poți spune motivele de rugăciune. În plus dacă rugăciunea este după voia lui Dumnezeu vei avea asigurarea că Dumnezeu va fi în mijlocul vostru; El va răspunde la rugăciuni cum știe că este mai bine pentru tine.
Aplicaţie: caută azi două sau trei persoane şi rugaţi-vă pentru nevoile fiecăruia.
Gusti Angheluta – Director Exploratori, Conferinta Oltenia
