Cât despre ziua aceea, sau ceasul acela, nu știe nimeni, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl. Marcu 13:32
„Ţin minte o ocazie în care, mergând la cineva în vizită, s-a întâmplat ceva ce nu voi putea uita. Stăteam de vorba cu gazdele, adulţii familiei. La un moment dat, s-a auzit un mic zgomot la o uşă care dădea spre camera copiilor. Tatăl, dându-şi seama despre ce este vorba, s-a ridicat încet de pe scaun, a mers tiptil spre uşa cu pricina şi a tras de ea cu o mişcare bruscă. În momentul în care s-a deschis uşa, unul dintre băieţi a căzut jos instantaneu. Ce făcea? Asculta discuţia lipit de uşă. Cum te simţi când nu ştii ceva? Poţi dormi liniştit sau eşti un curios notoriu?
Poate că şi tu te-ai întrebat: „Cum adică, nici Fiul nu Ştie?” Cred că ai aflat explicaţia: Isus, ca Fiu al omului, a renunţat la atributele Sale de Dumnezeu, inclusiv la acela de Atotştiutor. Când S-a înălţat la cer Şi-a recăpătat toate atributele (mai puţin omniprezenţa) şi din nou a ştiut totul. De-a lungul timpului, mai mulţi teologi sau creştini simpli au încercat să o facă pe atotştiutorii. Au fixat date sau termene ale revenirii lui Isus. Astfel au ajuns să fie prooroci mincinoşi. Nu ai de unde să ştii datele ascunse ale lui Dumnezeu. Pregăteşte-te pentru ziua aceea, neştiută ca dată!”
Ruben Atomei, director asistent, Departamentul Tneret, Confrința Moldova