Dă-mi dar muntele acesta despre care a vorbit Domnul pe vremea aceea; căci ai auzit atunci că acolo sunt Anachimi, și că sunt cetăți mari și întărite. Domnul va fi, poate, cu mine, și-i voi izgoni, cum a spus Domnul.” – Iosua 14:12
De foarte multe ori suntem întrebați ce o să facem când o să fim mari, dar aproape niciodată nimeni nu ne întreabă, nici măcar noi înșine, despre ce vom face la bătrânețe. În general oamenii nu-și fac planuri pentru această perioadă a vieții. Fie nu se așteaptă să ajungă până atunci, fie nu mai au nici o așteptare de la viață pentru acea perioadă. Ori o consideră atât de nesemnificativă încât nu merită să i se rezerve un vis. Astăzi te provoc să te inspiri pentru cea mai îndepărtată perioadă din viața ta.
Caleb în momentul în care face cererea din textul de mai sus avea peste 80 de ani. Își formulase acest vis cu mai bine de 40 de ani în urmă când a văzut pentru prima dată acel munte. Pentru ca un vis să reziste atât de mult are nevoie și de multă capacitate de visare, de multă perseverență și mai ales are nevoie să fie fundamentat pe valori puternice. El nu consideră că este prea bătrân pentru a își îndeplini visul ci este dispus chiar în ciuda vârstei lui să pornească la luptă în acest scop.
Într-un anume fel în viața fiecărui om există câte un „munte” foarte mult dorit dar imposibil de cucerit. În unele cazuri acest „munte” se transformă într-un dor și mai târziu spre sfârșitul vieții duce la sentimentul de neîmplinire. Capacitatea de a visa măreț în direcția valorilor tale este un medicament care lungește vița și dă putere la orice vârstă.
Tatăl meu în tinerețe visa să își cumpere motocicletă. A adunat banii necesari dar alte priorități au absorbit fondurile, apoi s-a mulțumit cu o bicicletă și toată lumea a crezut că a depășit pentru totdeauna acel moment al tinereții lui. Recent când a aflat că intenționez să vând mașina, m-a întrebat care este prețul. Când a aflat că are banii necesari m-a întrebat daca nu i-o vând lui. Am râs cu poftă pentru că a trecut de vreo doi ani de bariera de 90 de ani. L-am întrebat pentru ce îi trebuie mașină că oricum mai poate lua permis de conducere. Mi-a răspuns că de peste 60 de ani are un vis care nu i s-a împlinit și că acum ar fi șansa lui.
Tu ce vei face cu visele tale. Vei lupta până în ultima zi a vieții pentru ele sau consideri că visele nu sunt pentru oamenii serioși? Alege încă de azi valorile care îți vor defini viața și care îți vor formula și visele pentru care merită să trăiești cu folos.
Rubin Atomei, Director Asociat Conferinta – Conferința Moldova
