Bucură-te, tinere, în tinerețea ta, fii cu inima veselă cât ești tânăr, umblă pe căile alese de inima ta și plăcute ochilor tăi; dar să știi că pentru toate acestea te va chema Dumnezeu la judecată. Eclesiastul 11:9
„Copilul râde:
„Înțelepciunea şi iubirea mea e jocul! ”
Tânărul cântă:
„Jocul şi-nţelepciunea mea-i iubirea! ”
Bătrânul tace:
„Iubirea şi jocul meu e-nțelepciunea! ” ”
Versurile de mai sus ii aparțin lui Lucian Blaga, un mare scriitor român.
Ne demonstrează că, cu cât timpul trece, ne schimbăm, ne maturizăm, are loc un „update” al personalității noastre anterioare. Dar totul la vremea lui!
Timpul…ce lucru straniu! Totul se măsoară in timp si toți ni-l dorim dar parca nu-l avem niciodată. Fugim după lucruri materiale si ne spunem mereu “N-am timp!”, “Când o sa-mi fac timp…”, “Dac-as fi avut timp…!”
Totuși, timpul este unica resursa pe care Dumnezeu ne-a dăruit-o in mod egal. Cu toții avem 24 de ore într-o zi, fiecare cu câte 60 de minute pe care le risipim iremediabil făcând lucruri mărunte.
Adevăratul timp folosit responsabil este cel alături de Hristos! Fiecare secundă petrecută alături de el este infinit mai prețioasă decât orice oră pierdută pe lucruri infime și epuizabile.
„Iubești viața? Atunci nu risipi ca un nesăbuit timpul, căci din timp este făcută viață!”, a spus cândva Benjamin Franklin.
Timpul trece sau noi trecem pe lângă el? Cred că aceasta este o întrebare existențială. Totul depinde de modul in care îl folosim, deoarece într-o zi, cândva, vom fi judecați pentru orice secundă pierdută !
Să ne rugăm să prețuim mai mult timpul și pe Cel care ni l-a dat! Vă doresc tuturor să petreceți cât mai mult timp alături de Creator și, vă promit, nu veți avea resentimente !
Daria Duță, Ghid Asistent – Conferința Oltenia
