Am fost răstignit împreună cu Hristos, și trăiesc… dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine. Și viața, pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credința în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit și S-a dat pe Sine însuș pentru mine. (Galateni 2:20)
Apostolul Pavel. Iudeu, din Tarsul Ciliciei. A legat şi a pus în temniță bărbaţi şi femei. Plecat spre Damasc să aducă legaţi la Ierusalim ca să fie pedepsiţi, pe drum a strălucit împrejurul lui o mare lumină din cer. A căzut la pământ şi a auzit un glas care-i zicea: ‘Saule, Saule, pentru ce Mă prigoneşti?’ ‘Cine eşti, Doamne?’ Şi El mi-a zis: ‘Eu sunt Isus din Nazaret, pe care-L prigoneşti’. ‘Ce să fac, Doamne?’ ‘Ridică-te, i-a răspuns Domnul, du-te în Damasc şi acolo ţi se va spune ce trebuie să faci’. A venit la el un om numit Anania și i-a zis: ‘Dumnezeul părinţilor noştri te-a ales să cunoşti voia Lui, să vezi pe Cel Neprihănit şi să auzi cuvinte din gura Lui; căci Îi vei fi martor faţă de toţi oamenii, pentru lucrurile pe care le-ai văzut şi auzit. Şi acum, ce zăboveşti? Scoală-te, primeşte botezul şi fii spălat de păcatele tale, chemând Numele Domnului.’
Albrecht Dürer, pictor german și creator de gravuri. Dintr-o familie cu 18 copii, nu-și permite să meargă la studii la Academie, dar după un pact cu fratele său, Albrecht merge la Nürenberg, iar Albert a plecat în minele periculoase și timp de 4 ani și-a susținut fratele cu bani. Lucrările lui Albrecht au făcut imediat senzație. După cei 4 ani, pentru faptul că Albert nu a putut merge și el la studii din cauza mâinilor muncite și tremurânde, în semn de recunoștință, Albrecht i-a pictat mâinile, ceea ce cunoaștem noi astăzi, capodopera „Mâini în rugăciune”.
Imaginea aceasta ne aduce aminte de mâinile în rugăciune ale Mântuitorului, mijlocind în rugăciune în Grădina Ghetsimani, de mâinile străpunse pe crucea de la Golgota, murind în locul lui Pavel, în locul meu și-al tău.
Pavel acceptase răscumpărarea prin moartea lui Hristos pe cruce și se considera mort față de păcat și de ispitele lumești, ca şi cum ar fi fost de fapt crucificat. Era totuși foarte viu și tot atât de activ după convertire cum fusese şi înainte.
Viaţa de creștin nu e o viaţă de inactivitate. Isus vorbea despre această viaţă nouă ca despre o viaţă mai îmbelşugată.
Acum știi secretul unei vieţi creştine cu succes – Hristos locuind înăuntru şi dând pe faţă în tine aceeaşi viaţă desăvârşită pe care o trăise El aici pe pământ.
Iubirea şi dreptatea lui Hristos să fie o realitate și în viaţa ta!
Gherghiță Adrian-Mihăiță, Pastor – Conferința Muntenia
