El S-a dat pe Sine însuși pentru noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege, și să-Și curățească un norod care să fie al Lui, plin de râvnă pentru fapte bune. (Tit 2:14)
Cu ceva timp în urmă, un prieten a spus „o pildă” – așa a numit-o el:
„Isus a întâlnit într-o zi, în pustiu, un soldat rătăcit. Era înfometat și plin de răni. Ochii-I spuneau totul despre trecutul lui – erau plini de regret și de o durere fără seamăn.
– Doamne, dă-mi puterea să iert, să uit și să mă pot spăla pe mâini de sângele vărsat! a spus soldatul.
Isus a pus mâna deasupra capului acestuia și a rostit:
– Durerea a ceea ce-ai trăit este mai mare decât arșița deșertului?
– Mult mai mare, a răspuns soldatul.
– Dorința de-a te întoarce în timp pentru a nu mai repeta faptele comise, este mai arzătoare decât veninul șarpelui?
– Este! răspunse soldatul cu inima frântă și aproape căzut la pământ de povara trecutului.
– Nopțile îți sunt chinuitoare când simți căldura sângelui ce-a curs din voia ta?
– Îmi sunt, Doamne, răspunde soldatul parcă și mai aproape de pământ.
– Ia aceasta piatră și arunc-o cât poți de departe, spuse Isus.
Soldatul mirat a luat piatra și a aruncat-o. După aceea Isus întreabă:
– Vezi piatra?
– O văd, Doamne.
– Acum mergi și du piatra undeva, unde n-o mai poți vedea.
Soldatul, deși sleit de povara trecutului, așa a făcut, iar Isus l-a așteptat în pace până s-a întors și l-a întrebat din nou:
– Mai vezi piatra?
– Nu o mai vad.
– Dar ști unde este, nu?
– Da, Doamne, știu.
Atunci, ce rost are să arunci o greutate dacă întotdeauna vei ști unde este și cât cântărește?”
Isus s-a născut, a trăit și a murit pe cruce pentru a ne iarta. Ne-a curățit de orice păcate, oricât de grav ni s-ar părea nouă. A șters fărădelegile noastre pentru că ne iubește.
Nimic nou, aș zice, însă NU aici se termină textul, deși este extrem de important și până aici. Mai este ceva, la fel de important: „să fie … plini de râvnă pentru fapte bune”
Odată ce noi primim pe Isus și ne iartă păcatele vom fi fericiți și gata să facem fapte bune ca alții să vadă și să „vină la pocăință”. Dumnezeu are nevoie de noi ca să lucrăm, ca prin intermediul nostru să poată ierta și pe alții și poporul Lui mântuit să fie cât mai mare.
Bucură-te astăzi că Isus și-a îndeplinit scopul pe pământ și fii receptiv Duhului Sfânt pentru a-ți putea îndeplini și tu scopul tău.
Emima Bucur, Mentor – Conferința Muntenia
