Domnul să te binecuvânteze, și să te păzească! Domnul să facă să lumineze Fața Lui peste tine, și să Se îndure de tine! Domnul să-Și înalțe Fața peste tine, și-să-ți dea pacea! (Numeri 6:24-26)
Printre multe obiecte de ceramică, metal şi oase umane, în situl arheologic Ketef Hinnom din Ierusalim, în anul 1979, s-au găsit două suluri mici de argint. După forma literelor şi a scrisului s-a putut data cam din sec. al VII-lea î.Hr. Spre surprinderea specialiștilor, textul înscris era binecuvântarea preoțească din Numeri 6:24-26. Acesta este considerat cel mai vechi text cunoscut în prezent din Biblia ebraică, iar descoperirea a fost descrisă ca una dintre cele mai semnificative descoperiri făcute vreodată pentru studiile biblice și în favoarea istoricității Scripturii.
Binecuvântarea preoțească se rostea de preoți într-un context special. Contextul din Numeri 6 descrie legea nazireatului urmată apoi de consacrarea totală a nazireului pentru o lucrare de slujire specială. Un astfel de om era pe deplin închinat lui Dumnezeu neavând voie să consume băuturi îmbătătoare. Slujirea nazireului trebuia să fie totală, publică şi de bunăvoie. Faptul că nazireul nu trebuia să-și tundă părul arată că identitatea lui nu putea fi ascunsă. Părul lui lung era un semn al consacrării cunoscut de toți cei din jur. Astfel, pe toată perioada nazireatului, viața lui trebuia să fie în armonie cu slujba nobilă pe care și-a asumat-o. Nimic nu putea fi ascuns.
Este interesant că binecuvântarea aaronică pentru poporul lui Israel apare imediat după consacrarea nazireului. Binecuvântarea este consecința naturală a unei vieți închinate lui Dumnezeu. Pentru a avea parte de binecuvântare și pace trebuie să fim într-o relație strânsă cu Singurul care le poate oferi.
În mod concret, să fii dedicat Domnului și să ai parte de binecuvântare înseamnă să pui în slujba lui Dumnezeu darurile pe care le ai. Nu ai vrea ca pentru un timp determinat să încerci și tu „o juruinţă de nazireat” pentru a face ceva oricât de mic pentru binele celor din jur? Să socotim slujirea ca pe un privilegiu pe care ni-l oferă Dumnezeu, nu ca pe un favor pe care i-L facem noi! Slujirea și binecuvântarea vin la pachet!
Dobrin Alexandru, Pastor – Conferința Transilvania de Sud
