El m-a învățat, a stat de vorbă cu mine, și mi-a zis: „Daniele, am venit acum să-ți luminez mintea. (Daniel 9:22)
Cât de important este să stai de vorbă cu o persoană dragă! Nu este așa că ne face plăcere să vorbim cu prietenii noștri, cu părinții? Dacă este atât de importantă vorbirea cu persoanele apropiate, oare nu ar trebui să fie la fel de importantă și vorbirea cu Domnul nostru?
Mulți dintre noi ne întrebăm de ce nu intervine Dumnezeu. De ce nu ne ajută, sau de ce nu ne luminează mintea, cum a făcut în cazul lui Daniel. Din textul de mai sus putem să învățăm cum să primim aceste ajutoare. Înainte ca Dumnezeu să îi lumineze mintea, Daniel stătea de vorbă cu El. Se ruga. Rugaciunea este metoda cea mai eficientă de a fi aproape de Mântuitor. Și nu se ruga doar atunci când avea nevoie de ajutor din partea lui Dumnezeu. Știm că Daniel a ajuns să fie aruncat în groapa cu lei datorită obiceiului său de a sta de vorbă cu Dumnezeu. Din experiența sa din groapa cu lei, putem să vedem încă o ocazie în care, datorită relației sale constante cu Dumnezeu, nu s-a pierdut cu firea,ci a rămas încrezător. Care ar fi fost atitudinea sa, dacă înainte de a fi aruncat în groapă nu avea o relație cu Dumnezeu? Dacă doar atunci ar fi început să se roage?
Să înțelegem că și noi, asemenea lui Daniel ar trebui să avem o relație constantă cu Dumnezeu. Primul nostru gând, dimineața, la fel ca ultimul, seara, să fie la Dumnezeu. Să nu apelăm la El doar când avem nevoi, ci și atunci când lucrurile merg bine. Nu doar atunci când avem de cerut, ci și atunci când avem de mulțumit. Domnul așteaptă cu nerăbdare să vorbim cu El. Noi ce facem?
Clamba Sebastian, Ghid – Conferința Transilvania de Nord