El m-a învățat, a stat de vorbă cu mine, și mi-a zis: „Daniele, am venit acum să-ți luminez mintea. (Daniel 9:22)
Daniel era un om important în conducerea imperiului Babilonian, un om educat și cu influență. Cu toate acestea, modestia și umilința i-au definit viața. De altfel, caracteristica definitorie a unui om educat este recunoașterea nevoii de a învăța, de a se perfecționa continuu în activitatea lui. Mai mult decât atât, Daniel afirmă, fără să îi fie rușine, că toată înțelepciunea sa este un dar de la Dumnezeu. Dar pe care mulți oameni îl pot primi. Iacov spune: „dacă vreunuia dintre voi îi lipsește înțelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă și fără mustrare, și ea îi va fi dată.” (Iacov 1,5)
Însă fiecare dar de la Dumnezeu ne este dat pentru a fi dezvoltat, iar Dumnezeu binecuvântează și uneori suplinește eforturile pe care omul le face pentru a-și dezvolta talanții primiți de la Creator. Unii oameni se apucă cu entuziasm de treabă însă, atunci când dau de greu renunță, sau se gândesc să facă altceva. Astfel, încep mai multe lucruri, se descurajează și apoi renunță; în acest fel, trec de la un lucru la altul, fără să ducă la bun sfârșit nimic. Alții au primit calități deosebite, dar care din cauza leneviei sau viciilor, nu sunt niciodată puse în valoare, iar posesorii lor nu ating potențialul maxim de dezvoltare. Însă se plâng și detestă viața lor murdară și mizeră. „Tot ce găsește mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta!” (Eclesiastul 9,10) Planifică cu atenție activitățile zilei de azi, nu lăsa să treacă timpul la voia întâmplării, folosește-l cu înțelepciune, pentru a dezvolta la maximum darurile pe care Dumnezeu le-a pus în tine. Nu uita niciodată că Dumnezeu este marele Învățător și fii recunoscător pentru tot ceea ce ai primit.
Sisu Beniamin Claudiu, Director Tineret – Conferința Oltenia
