V-am spus aceste lucruri ca să aveți pace în Mine. În lume veți avea necazuri; dar îndrăzniți, Eu am biruit lumea”. (Ioan 16:33)
Eram o familie mare, in care eu eram mezina. Trăiam in comunism, pâinea o puteam cumpăra pe cartelă, era raționalizată, unt prindeam foarte rar de cumpărat iar bananele și portocalele erau o delicatesă de sărbători. Cu toate acestea eram fericiți, aveam o grădină mare pe care o cultiva mama, iar noi eram ajutoarele ei de nădejde.
Munceam, dar eram fericiți, mai apucam seara să ne jucăm și de-a v-ați ascunselea, asta ieșind pe furiș din casă, ca nu cumva să ne mai dea mama ceva de lucru și să nu mai apucăm la joacă. Știam că nu va dura mult și mama va observa lipsa noastră și va veni să ne strige în casă. Nu ne-a lipsit niciodată hrana de pe masă, iar Sabatele erau pline de oaspeți cu care împărțeam bucuroși tot ce aveam. Eram în clasa a XI-a când pot afirma că au început cu adevărat necazurile. Fratele meu mai mare cu 15 ani a fost diagnosticat cu o boală incurabilă și suferea cumplit. La scurt timp s-a stins. După câțiva ani s-a îmbolnăvit mama, mai apoi tata și simțeam că parcă nu se mai termină.
Chiar dacă fiecare pierdere a durut cumplit de fiecare data Dumnezeu a echilibrat balanța cu o promisiune. Îmi aduc aminte că la finalul anul în care l-am pierdut pe fratele meu mi-a venit o făgăduință din Iov 19: 25-27 “ Dar știu că răscumpărătorul meu este viu și că se va ridica la urmă pe pământ…ochii mei Îl vor vedea, și nu al altuia”. Poate și tu întimpini necazuri, poate și tu ai pierdut pe cineva drag și doare dar niciodată nu uita: El promite să îți fie alături, și te va ajuta să fii biruitor. Trebuie doar să îndrăznești să crezi în promisiunile Sale și vei avea PACE.
Laura Szász Geröcs, Director Exploratori – Conferința Transilvania de Nord
