Totul este curat pentru cei curați; dar pentru cei necurați și necredincioși, nimic nu este curat: până și mintea și cugetul le sunt spurcate. (Tit 1:15)
Avem foarte multe surse de informare astăzi. Timpul este prețios, deoarece de folosirea lui depind alegerile noastre. Dacă urmărim toată ziua filmulețe pe Youtube, o să ne comportăm ca personajele de acolo. Dacă ne interesează anumite posturi de televiziune, mintea noastră va fi preocupată tot timpul cu subiectele dezbătute acolo. Dintre atâtea posibilități, care ne feresc să avem „mintea și cugetul spurcat”? Nu știu CARE, dar știu CINE: unul singur ne conduce la adevăr și anume Dumnezeu. Mulți cunoaștem tabloul în care Isus stă în picioare cu un felinar în mâna stângă, iar cu dreapta bate în ușa împresurată de iederă. După ce a pictat, autorul a chemat un prieten, pictor și acela, să vadă tabloul și să-și spună părerea. Prietenul a privit tabloul și a zis:
– Ai făcut o mare greșeală dragul meu: ușa n-are clanță, cum poate să intre Mântuitorul?”
– N-am făcut nici o greșeală; clanța e pe dinăuntru, Mântuitorul nu intră într-o inimă care nu e deschisă cu însăși voia proprietarului, a fost răspunsul autorului tabloului.
Dumnezeu nu forțează voința noastră. Trebuie să îndepărtăm de la noi tot ceea ce ne-ar despărți inima de Dumnezeu. El nu ne cere să renunțăm la ceva ce e bun pentru noi. În tot ceea ce face, El are în vedere binele nostru. Ca să înțelegem adevărul, noi trebuie să avem o dorință sinceră de a cunoaște acest adevăr.
Domnul Hristos a zis: „Dacă vrea cineva să facă voia Lui, va ajunge să cunoască dacă învățătura este de la Dumnezeu”. Pe măsură ce ne apropiem de Domnul Hristos și ne bucurăm de plinătatea iubirii Sale, îndoiala și întunericul vor dispărea în lumina prezenței Sale.
Iuliana Pogăcean, Ghid Asistent – Conferința Transilvania de Sud