Iată Eu stau la ușă, și bat. Dacă aude cineva glasul meu și deschide ușa, voi intra la el, voi cina cu el, și el cu Mine. (Apocalipsa 3:20)
Cină la mic dejun? Având în vedere programul de somn al multor tineri, se poate spune fără reținere că uneori servești cina la micul dejun și dejunul la cină! Aceasta se întâmplă deoarece am schimbat radical ordinea lucrurilor. Dormim ziua și stăm treji noaptea, ne distrăm când ar trebui să muncim, ne jucăm când ar trebui să învățăm…și pe același model, a ajuns Regele Universului să așptepte afară, în timp ce noi stăm relaxați în casă!
E o imagine teribilă, de neacceptat! Și asta, cu atât mai mult cu cât știm ce vrea El să ne ofere!
Jermaine și Michelle se întâlnesc de trei ori pe lună la ceea ce ei numesc „masa recunoștinței”. Fiind colegi de muncă, obișnuiau să mănânce prânzul împreună. Până într-o zi când Michelle, plângând, i-a spus că face dializă și are nevoie urgentă de un rinichi. De la o vreme starea ei se înrăutățise și dacă nu primea un rinichi ar fi murit. Cea mai optimistă perspectivă era să primească un rinichi într-un an, ceea ce ea nu mai avea! Pentru că nu a suportat gândul că prietena și colega lui urma să moară, Jermaine i-a oferit unul din rinichii lui.
Cel care stă la usă a oferit mai mult! Poate că nici nu L-ai auzit până acum din cauza zgomotului din casă. Acolo sunt invitații tăi – staruri, vedete, prieteni, „lumea bună”… Toți aceștia nu îți oferă nimic. Doar te jefuiesc de ce ai mai valoros. Poți auzi glasul lui Isus doar dacă e liniște în viața ta. Dacă ești preocupat de calitatea vieții tale, acordă-ți un popas de liniște și o să-L auzi.
Va rămâne Isus un străin la ușa ta, sau prietenul tău cel mai bun? O cină a recunoștinței cu Isus, care a dat totul pentru tine…îți vine să crezi?
O să Îl iubești!
Dorgo Adrian
Director de tineret, Conferința Transilvania de Nord
