„Domnul oștirilor este cu noi. Dumnezeul lui Iacov este un turn de scăpare pentru noi.” Psalmul 46:11
Cetatea Făgăraș este singura cetate din România care nu a fost niciodată cucerită. În ciuda faptului că a fost asediată de 26 de ori de-a lungul timpului, zidurile sale groase de până la 8 metri și bastioanele sale impunătoare cu ziduri de până la 12 metri, dar și șanțul său exterior care era plin cu apă, toate acestea au făcut ca niciunul dintre atacuri să nu poate străpunge zidurile exterioare. Ea a fost un timp chiar cetatea de scaun a domnitorului Mihai Viteazul.
Probabil la un astfel de loc se gândea Martin Luther când a compus versurile cântării „Cetate tare-i Dumnezeu”, versuri care se bazează pe Psalmul 46, dar mai ales la un loc care nu poate fi cucerit indiferent de ceea ce ar face dușmanii. El l-a comparat pe Dumnezeu cu o cetate în care te poți încrede și pe care te poți baza indiferent de ceea ce se întâmplă în jurul tău. Dușmanii lui Luther erau puternici – cei mai influenți preoți, episcopi din vremurile sale, sau chiar regi și Papi. Cu toate acestea el, un simplu călugăr, a stat împotriva acestora doar cu Cuvântul lui Dumnezeu în mână, având doar protecția lui Dumnezeu într-o vreme când a spune altceva decât ceea ce voiau preoții însemna de cele mai multe ori moartea.
Fiind apărat de Dumnezeu, Luther nu doar că a sfidat moartea în multe ocazii, dar a tradus și Noul Testament în limba germană, a compus multe cântece și a produs o asemenea reformă a credinței cum nu a mai fost nicicând până atunci. El și-a pus nădejdea nu în oameni, sau lucruri făcute de mâna omului, ci pe promisiunile lui Dumnezeu.
Noi în cine ne punem încrederea astăzi? În oameni și în promisiunile lor? Sau poate în bani și puterea pe care aceștia par să o aducă? Cea mai bună speranță pentru noi astăzi, așa cum a fost dintotdeauna, este să ne punem încrederea doar în Dumnezeu și în promisiunile Lui, pentru că El este singurul care nu ne va înșela niciodată încrederea.
Daniel Sîngeorzan, Ghid – Conferința Transilvania de Sud
