”Voi să-Mi fiți sfinți, căci Eu sunt sfânt, Eu, Domnul; Eu v-am pus deoparte dintre popoare, ca să fiți ai Mei.” Leviticul 20:26
Îmi amintesc cu drag de momentele copilăriei în care fiecare început de primăvară era o sărbătoare pe care o celebram, mai multe zile la rând, cu prieteni buni. Faptul că natura începea să prindă din ce in ce mai multă viața pe zi ce trecea, anima sufletele noastre de copii și ne aducea o fericire specifică. Primul semn că natura reînvia nu erau frunzele care îmbrăcau copacii, și nici buruienile, ci vestitorii primăverii, erau florile. Când răcoare dimineții dispărea și odată cu ea, și roua, întruneam gașca și ne anunțam părinții sau bunicii că mergem după flori. De îndată ce ajungeam în pădure începeam să cercetăm fiecare parte cu ochi agili și unde vedeam cele mai multe flori, acolo săream. De obicei primele flori care semnalau primăvara erau viorelele (ghiocei nu erau la noi), așa că primele buchete cu flori erau toate albastre. Întotdeauna ne doream să găsim și ceva deosebit. De aceea, când descopeream un nou pâlc de flori, nu doar că ne uitam cu atenție să vedem unde sunt viorelele cele mai mari, ci ne uitam și după ceva ce rareori aveam ocazia să găsim. Ne uitam după acea viorea care se distingea de celelalte. În timp ce toate celelalte erau de diferite nuanțe de albastru, ea era albă. Când unul dintre noi reușea să găsească o astfel de floare, cu greu se abținea să nu țipe că a găsit-o, până nu ajungea în buchetul lui. Regula era că cine a văzut-o primul, a lui e, dar cu tot cu regulă, unii erau mai rapizi. Așa că nu strigi că ai găsit-o până nu ai adăugat-o și-n buchet. Era un privilegiu să ai în buchet o floare atât de rară. Până la urmă, cui nu-i place ce e rar? Cu toții căutăm flori rare, oameni rari. Sau să mă exprim mai bine, oameni care au trăsături de caracter rare. Bunătatea, respectul, blândețea, răbdarea, dragostea altruistă, sunt valori rare care se găsesc greu în lumea noastră stricată. Dumnezeu își dorește să fim copii deosebiți, întocmai ca acea viorea albă și rară.
Daniel Paraschivescu, Pastor – Conferința Oltenia
