„Fiţi dar fără teamă, căci eu vă voi hrăni, pe voi şi pe copiii voştri.” Şi i-a mângâiat, şi le-a îmbărbătat inimile. Geneza 50:21
Tandrețea și bunătatea, cu cât mai rare, cu atât mai râvnite, sunt, poate, principalele ingrediente de „creștere” ale caracterului uman, atât de fragil și trecător. Cuvintele de astăzi sunt ale lui Iosif, un fiu iubit și un frate urât, dar ascultător și împlinitor al chemării celor dragi și apropiați. De ce? Pentru că-L iubea pe Dumnezeu, iar Dumnezeu nu rămâne NICIODATĂ dator! După istoria trădării și vânzării lui Iosif de către frații lui, la un pas de a fi ucis, roata se întoarce și acum ei sunt la discreția alegerii (sau a răzbunării) sale, împlinind visele premonitorii din copilărie. Cu siguranță că tremurau, știind că merită o pedeapsă. Ai trecut și tu pe aici, când greșind, știai sau așteptai să urmeze ceva neplăcut, nu-i așa? Dar cât de reconfortant a fost când, iertat, te-ai ridicat uimit, dar fericit, cu decizia de a nu mai repeta șchiopătările ce au dus la frică… Iosif i-a mângâiat și le-a dat speranță, cum sunt sigur că ați primit și voi de atâtea ori, din partea părinților voștri. Și dacă mama și tata nu-ți repetă zilnic: „eu te voi hrăni”, să fii sigur(ă) că este preocuparea lor imediată și că este parte esențială din viața de familie. Se întâmplă însă că nu toți au parte de această protecție și asigurare a zilei de mâine (ba chiar mai mult, și asupra copiilor!). Și atunci Dumnezeu găsește persoane și suflete sensibile, de obicei printre rude, care preiau, de multe ori cu succes această responsabilitate. Majoritatea celor care citiți astăzi aceste cuvinte, aveți înainte un viitor frumos și toate condițiile să deveniți niște oameni valoroși, datorită grijii parentale și iubirii nemăsurate a lui Dumnezeu. Cum credeți că s-a simțit Iosif când a putut să „plătească” fraților cu vârf și îndesat? În hrană! Modestia lui nu l-a lăsat să se îngâmfe, dar prilejul ivit pe care-l aștepta de ani de zile, acela de a-și revedea familia, l-a făcut să fie generos. Ce-ați zice, însă, ca să hrăniți încă de pe acum, gândul nobil de a avea, în viitor, grijă și de alții, în afara copiilor pe care îi veți avea? Fiți nobili, cu adevărat!
Ureche Dinu, Ghid – Conferința Transilvania de Nord
