„Cui sunt dator, ca să-i plătesc? Sub cer totul este al Meu.” Iov 41,11
Știați că dacă ar lipsi oxigenul pentru 5 secunde, pielea ne-ar arde, cerul ar fi negru, oceanele s-ar evapora, toate bucățile de metal s-ar uni între ele, clădirile din beton ar fi distruse? O mică schimbare, cu efecte catastrofale!
Vă provoc să căutați curiozități și cercetări chimice sau fizice care demonstrează că, așa cum este, în esență, pământul (și omul!) este creat perfect, iar orice modificare ar fi extrem de dăunătoare, chiar improprie vieții.
Când vorbim însă despre oameni, știm că și în viața noastră câte o mică „escapadă”, „îngăduință”, plăcere vinovată, mai devreme sau mai târziu, vor cauza derapaje incontrolabile. Dacă există persoane mai altfel, născute cu anumite probleme de sănătate, deseori ne punem întrebarea: de ce? Genetica, păcatul, abuzurile?
Astăzi, Dumnezeu declară că „tot ce este sub cer este al Lui”, bun și rău, sănătos și bolnav; „fișa postului” Său are ca principală prioritate, grija față de creație. Dacă ești tentat să întrebi și să-I ceri „socoteală” despre lucrurile neplăcute care ți se întâmplă, nu uita că Dumnezeu nu-i este dator nimănui.
Gândește-te (și, dacă poți, socotește!) ce-ar însemna să-ți ceară plată pentru aerul respirat, pentru soare, pentru grija necontenită, pentru și pentru și pentru… cât de dator ar trebui să-I fii? Lasă-te în brațele Lui, abandonează-te în dragostea fără margini și îndreaptă-ți gândurile spre cei care au mai puțină șansă decât tine. Cu siguranță ai persoane, în imediata ta apropiere, nevoiașe, cu probleme sau defecte. De ce nu ai putea să fii, astăzi, un „înger” pentru ei?
Caută în jur, îndreaptă-ți atenția spre oameni astăzi și întinde o mână. Principalul beneficiar vei fi tu! Așa face Dumnezeu: El S-a dăruit și dăruiește, datori suntem doar noi!
Ureche Dinu, Ghid – Conferința Transilvania de Nord
