“El împlinește dorințele celor ce se tem de El, le aude strigătul și-i scapă …” Psalmul 145:19
Știai că prepeliţa mai este cunoscută și sub numele de pitpalac? Este o pasăre foarte iubită de lucrătorii câmpului deoarece îi însoțește mereu cu cântecele ei cu care își adună puii. În caz de pericol, prepeliţa preferă să stea lipită de pământ, ajutată de camuflajul perfect, iar la zbor apelează doar în ultimul moment, când pericolul este foarte aproape.
Era după amiază și, în plimbarea mea pe deal, mă bucuram de frumusețea și liniștea naturii. Deodată, am auzit un zgomot diferit: era piuitul unui pui de pasăre. Un pui de prepeliță! Împiedicat de iarba mare de lângă gard, se rătăcise de mama lui. Și-acum, căuta salvarea. Înfruntase iarba înaltă și se credea liber! Liber, dar singur. Din dorința de a-l ajuta să găsească drumul, l-am luat în mână. Însă, mi-a atras atenția zgomotul făcut de picioarele unei păsări: era mama lui! A venit atât de aproape, încât i-am putut observa pieptul agitat și neliniștea din privire. M-a privit preț de câteva secunde, fără să se miște! Mi-am dat seama că eu nu eram ajutorul, ci eu devenisem pericolul, chiar dușmanul. Am lăsat în grabă puiul din mână, care a luat-o în direcția mamei!
Am învățat de la puiul de prepeliță că e bine să ai planuri, să fii energic, dar trebuie să știi când să-ți iei zborul! Trebuie să fii pregătit! De la pasărea mamă am învățat că pe primul loc sunt cei pe care îi iubești. Așa a făcut Domnul Iisus: întâi noi, apoi El; întâi jertfa, apoi gloria. Despre mine, ce să mai spun? Intențiile bune nu au mereu urmări pozitive! Dar, mi-am învățat lecția!
Mihaela Zaha, Master Ghid – Conferința Banat
