„Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va cădea sub pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său: ‘Prostule!’ va cădea sub pedeapsa soborului; iar oricine-i va zice: ‘Nebunule!’ va cădea sub pedeapsa focului gheenei. ” Matei 5:22
Într-una din zile mi-am mustrat câțiva dintre elevii creștini în legătură cu lejeritatea cu care își spuneau unul altuia fraiere, prostule…În pledoaria mea pentru o vorbire asumată, conștientă, cu har, dreasă cu sare, am folosit şi textul de mai sus.
Poate veți spune, la fel ca elevii amintiți, că niște cuvinte aruncate în glumă sau din obișnuință sunt lipsite de sentimentele de mânie și dispreț care le fac condamnabile. Într-adevăr, mai ales atunci când suntem tineri avem tendința de a fi foarte lejeri în folosirea cuvintelor. Am observat de-a lungul timpului că din când în când în limbajul adolescenților există un fel de preferințe sau de trenduri, la fel ca în vestimentație parcă, astfel că expresii, cuvinte, devin predilecte și încep a fi folosite extraordinar de frecvent, chiar dacă de foarte multe ori sensul lor nu se potrivește contextului. Devin un fel de tic, față de care niciun adolescent nu are nicio problemă, pentru că așa este noul cool.
Ei bine, pe lângă faptul că nu avem niciodată cum să știm cu exactitate care sunt efectele cuvintelor noastre în viața cuiva, ce răni produc sau ce modele creează, cu siguranță că așteptarea lui Dumnezeu este mai mare din partea copiilor Săi. Este, poate, interesant de știut când și pentru cine această lejeritate de exprimare se transformă într-o formă de blullying, după cum este intresant de știut ce modele de comportament și limbaj vor lăsa cuvintele noastre celor care la rândul lor ne vor imita.
Dacă ai avut marele har să Îl cunoști pe Dumnezeu sau să crești într-o familie creștină, socotește-te onorat să transmiți acește valori și în cele mai banale conversații. Dacă Dumnezeu Însuși îți spune că a folosi anumite cuvinte dezonorante pentru semenul tău sunt din afara Împărăției Sale, alege să arăți, pentru Slava Lui, cum este lumea pentru care te pregătești – una a armoniei, unde nu se manifestă nicio formă de violență.
Vorbirea voastră să fie totdeauna cu har, dreasă cu sare, ca să ştiţi cum trebuie să răspundeţi fiecăruia. (Coloseni 4:6)
Larisa Stamatie, Ghid – Conferința Transilvania de Nord
