„Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste și de chibzuință. ” 2 Timotei 1:7
Când a fost ultima dată când ți-a fost frică? Ai fi putut să ocolești situația? Hai să vedem! Pentru asta, folosim logica, știința şi Biblia. Logică: La ce te-a ajutat să te temi? Ai avut vreun beneficiu? Acum numără-ți pierderile pentru că te-ai temut. Multe, așa-i?
Știința: Creierul nostru are în componența lui ceea ce numim „lobi frontali”. Ei sunt niște structuri responsabile printre altele cu planificarea, raționamentul, controlul impulsurilor și LUAREA DECIZIILOR pe termen lung și scurt. Frica acumulată determină stres pe termen lung, care declanșează eliberarea cortizolului, un hormon benefic în primă fază. Dar un cortizol crescut pe o perioadă mai lungă, descrește numărul de neuroni formați, adică exact ce ai nevoie ca să înveţi și memorezi.
Mai rău, cortizolul crescut distruge sinapsele (legăturile dintre neuroni) iar cortexul prefrontal suferă. Adică acei lobi frontali de care îți spuneam. Asta înseamnă că vor scădea concentrarea, raționamentul, interacțiunea socială și luarea deciziilor. Așa se explică unele situații când oameni care s-au întâlnit cu ursul, în loc să ia o atitudine logică, au fugit drept spre el. Acum luăm Biblia: „Nu te teme căci Eu sunt cu tine, …Eu iți vin în ajutor. ” Is. 41, 10. Mesajul e simplu: Nu-ți umple creierul cu frică! A spus Isus când era furtună: „Nu vă temeți!” El era acolo. El e şi acum, cu tine! Deci Bau-Bau, sub orice formă ar fi, n-are putere, copil drag!
Cipriana Gedö, Ghid – Conferința Transilvania de Sud