“Naaman s-a dus şi a spus stăpânului său: “Fata aceea din țara lui Israel a vorbit aşa şi aşa. ” 2 Împărați 5, 4
Comportamentul acestei fetițe roabe, felul în care s-a purtat în acel cămin păgân este o mărturie vie până azi. Nu e uşor să trăieşti departe de casa ta într-o țară străină, cu obiceiuri noi pentru tine, cultură alimentație şi credință diferită de a ta. Nu am găsit amănunte despre fetiță, dar din postura de servitoare, slujnică să aibă crezare cuvintele ei e un lucru mare. Asta mă face să cred că avea o purtare ce îndruma spre bine. Ea l-a făcut cunoscut pe adevăratul Dumnezeu. Cei care Îl iubesc pe Domnul nu pot manifesta mânie sau invidie. Un creştin trebuie să arate iubire şi o delicatețe sfântă, în care nu există nici o umbră de nerăbdare sau iritabilitate; manierele necivilizate, aspre şi brutale trebuie să fie şlefuite de harul lui Hristos. Ne plac întâmplările cu personaje care nu au cedat influențelor celui rău. Credeți că azi e posibil să fii bun(ă) când totul e pornit spre rău? Am găsit scris despre o familie bogată care nu avea copii, aşa că a înfiat o fetiță. Au încercat cât s-a putut să-i dea o educație bună şi avea pentru cine deoarece fata era foarte receptivă, punea tot felul de întrebări şi avea un talent deosebit la pictură şi desen. Într-o zi liniştită, părinții credeau că fata e în grădină să creeze un nou tablou minunat. Dar se apropia seara şi n-a venit fata din grădină, în schimb, au găsit un bilet în care erau anunțați că fata era răpită. Mare nenorocire…Nu au anunțat autoritățile pentru că ştiau cine e făptaşul. Era un om rău, făcea multe rele cetățenilor şi acum le era frică pentru viitorul fiicei lor. Răpitorul cerea în schimb o comoară, dar nu specifica ce. Părinții fetei au stabilit o zi când să se întâlnească cu răpitorul sau, , Omul în negru” cum i se mai spunea. Spre surprinderea lor, “Omul în negru” nu era îmbrăcat în negru şi părea îngrijit.
Fetița a fost înapoiată părinților şi omul a povestit că acest copil l-a schimbat total. Cu toate că la început i-a vorbit brutal, ea, foarte blândă şi cu o față senină i-a cerut să-i dea culori diferite pentru a picta. Cât a stat fetița la el i-a colorat încăperea şi viața.
Iuliana Pogăcean, – Conferința Transilvania de Sud
