„Domnul a zis lui Moise: „Faraon n-are s-asculte de voi, pentru ca să se înmulţească minunile Mele în ţara Egiptului.”” Exod 11:9
Avraam este numit, pe bună dreptate, părintele celor cu adevărat credincioși. Deși el nu a fost un om perfect, cum nici noi nu suntem perfecți, avem de învățat lecții prețioase de la acest om care a fost numit „prietenul lui Dumnezeu. ‟
Te-ai gândit vreodată la faptul că Avraam a fost și un mare explorator? Iar aceasta nu l-a definit doar o scurtă perioadă de timp, cum ar fi de la vârsta de 11 la 14 ani, ci toată viața! Cu toate că era un om foarte bogat, el nu a locuit într-o vilă luxoasă, deși putea să-și permită lucrul acesta. Ba mai mult, a părăsit un oraș foarte mare și civilizat, vestitul Ur din Haldeea, pentru a-și petrece tot restul vieții într-un cort, mutându-se adeseori de ici-colo. Sunt convins că Avraam cunoștea cum se organizează o tabără numeroasă și ce înseamnă camparea. Oare de câte ori a trebuit să-și instaleze și să-și strângă corturile? Și nu-l auzim plângându-se pentru aceasta. Oare cum rămânea locul unde tabăra și corturile lui fuseseră campate, atunci când pornea în altă parte? Ce lăsa în urmă? Gunoaie și ambalaje, așa cum se întâmplă câteodată cu noi, deși am promis că vom respecta natura? Cu siguranță că nu! Știi ce lăsa Avraam în urmă? O mărturie! Altare! Iar altarele sunt simbolul rugăciunii și al închinării față de Dumnezeul nevăzut.
Avraam a fost un om căruia îi plăceau provocările: să învețe lucruri noi, să cunoască oameni noi, să exploreze locuri noi, dar mai ales să aibă experiențe noi cu Dumnezeu. Prin tot ceea ce a fost și a făcut, Avraam a lăsat o amprentă adâncă asupra societății din vremea lui și nu numai. Nu trebuia să spună că este un copil al lui Dumnezeu, un credincios, deoarece lucrul acesta era evident pentru toți. Pe oriunde mergea, Avraam câștiga…suflete!
Te-ai întrebat vreodată cum te percep cei din jur? Ești conștient de faptul că și tu lași o mărturie în urma ta? Fii o mărturie bună!
Florin Orodan, Master Ghid – Conferința Banat
