Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se oprește pe calea celor păcătoși și nu se așază pe scaunul celor batjocoritori.
Psalmii 1:1
După frumoasa veste că sunt însărcinată pentru prima dată, am început să mă pregătesc și să mă documentez cum să fiu o mamă cât mai pregătită și pricepută în educarea copiilor.
După cărți, broșuri, articole citite, unul din lucrurile descoperite a fost următorul: atunci când le vorbești copiilor, nu folosi negația „nu” — nu alerga, nu pune mâna, nu sta acolo. Cu timpul, într-adevăr, am văzut că e mai ușor de înțeles pentru cei mici să le spui ce să facă (nu ce să nu facă) — mergi mai încet, pune mâna aici, stai pe acest scaun.
În același timp, sunt anumite situații în care, oricât ai încerca să explici cu „să da”, tot ajungi să spui „să nu”. De multe ori, în momentul în care explici, spui, exemplifici și tot nu vezi un rezultat, trebuie să folosești „să nu”.
Așa se întâmplă și în lucrurile pe care Dumnezeu te sfătuiește să le faci. Te binecuvântează cu ce ai nevoie, îți arată grija Sa, „te povățuiește pe cărări drepte”, însă dacă nu reușești să aduci la lumină faptele bune, El apelează la „să nu”.
Drag explorator, textul de azi este un semnal de alarmă prompt al lui Dumnezeu în ce privește viața ta. Dumnezeu îți spune clar că „sfatul celor răi”, „calea celor păcătoși” și „scaunul celor batjocoritori” sunt lucruri pe care un explorator în acțiune trebuie „să nu” le facă.
Partea frumoasă este că exploratorul, omul care ține cont de acest „să nu”, e „ferice”. Ascultă îndrumarea lui Dumnezeu, și vei fi fericit.
Provocare: Identifică oamenii din viața ta care te-ar sfătui greșit. Roagă-te pentru ei, dar ai grijă să nu cumva să iei în seamă sfaturile lor. Dumnezeu zice „să nu”.
autor: Emima Bucur