Cu toată smerenia și blândeţea, cu îndelungă răbdare; îngăduiţi-vă unii pe alţii în dragoste.
Efeseni 4:2
Eram de vârsta unui explorator începător, din câte îmi amintesc. Ne luase mama la oraș, pe mine și pe sora mea mai mare, ca să rezolve nu mai știu ce treburi.
Îmi amintesc că pe atunci mersul la oraș era tare interesant pentru mine. Din stație ne lua o dubă, o mașină mare, mă așezam pe o bancă de lângă fereastră și priveam lumea de la înălțime.
Ajunsă în oraș, mă uitam mirată la unele lucruri. Am mers la o piață. Era un spațiu deschis cu multe tarabe. La un moment dat, mama s-a oprit și a discutat cu o doamnă vânzătoare. Mi s-a părut că o știa și acum s-au revăzut după mult timp.
Când discutau, eu și sora mea ne uitam la cele expuse pe care doamna le avea la vânzare.
După un timp scurt, a trecut un băiețaș în fugă pe lângă noi. A dat peste mine, iar eu am dat peste un mic bibelou care a căzut și s-a spart în două.
Brusc, discuția dintre mama și doamna respectivă s-a schimbat. Până la urmă, mama, lăsând de la ea, a plătit bibeloul din puținii bani pe care îi avea, l-a luat și am plecat.
Acea experiență mi-a arătat că „e mai important să ai liniște, decât dreptate”.
Când a ajuns acasă, mama a lipit bibeloul și a fost aproape ca nou. După ani de zile, bibeloul încă mai rezistă…, dar oare tu reziști să rămâi în pace și liniște?
Cum te raportezi la cei din jurul tău atunci când treburile nu merg așa cum ți-ai dori? Cum răspunzi unei întrebări provocatoare? Rămâi calm indiferent orice s-ar întâmpla?
Așa a făcut Isus. La insultele fraților, vecinilor, preoților, cărturarilor, chiar și ale mamei Lui, El a rămas calm și a răspuns de fiecare dată cu „stă scris”.
Tu îți poți argumenta acțiunile cu răbdare și calm?
Provocare: Scrie în agendă un scurt angajament în acest sens și stăruie în rugăciune ca să ai izbândă.
