Nu se vând oare cinci vrăbii cu doi bani? Totuşi, nici una dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu.
Luca 12:6
Termenul „vrabie” este foarte familiar; dar ce este cu adevărat o vrabie şi la ce se referă cei mai mulţi oameni când folosesc acest cuvânt? Se crede că vrabia este o mică pasăre maro. Oamenii consideră că numărul vrăbiilor de pe pământ este foarte mare şi că acestea cam fac probleme, sau că, în cel mai bun caz, ele au o valoare mică, sau nu valorează nimic. Acest lucru vrea să-l spună remarca: „O, era doar o vrabie.”
De fapt, adevăratele vrăbii aparţin familiei de păsări ţesătoare, care include aproape trei sute de specii diferite. Cel puţin câte un tip reprezentant din această familie, se găseşte aproape în fiecare colţ al lumii. Adevăratele vrăbii sunt, totuşi, doar un grup mic din această familie, şi un grup destul de şters. Mărimea lor variază între 10 cm şi 18 cm şi sunt în principal maro şi gri, cu nişte dungi sau pete negre.
Cea mai obişnuită vrabie este vrabia de casă, care a devenit atât de adaptată la viaţa omului încât rareori trăieşte departe de locuinţa lui.
Calităţile acestei specii sunt cu siguranţă remarcabile, dar reacţia pe care o avem în privinţa ei nu este atât de admirativă.
O specie care este pe cale de dispariţie şi se luptă să supravieţuiască atrage atenţia generală, dar o pasăre obişnuită, de zi cu zi, care nu are nici o frumuseţe particulară, este respinsă ca o „plagă”. De ce?
În vremea Domnului Hristos, două păsări se vindeau cu un ban (Matei 10:29) şi, pentru doi bani puteai să cumperi cinci vrăbii, una din ele fiind în plus, aşa cum era preţul. Pe scurt, o vrabie este o creatură aproape fără nici o valoare. Totuşi, dragostea lui Dumnezeu este suficient de mare ca să includă chiar şi o vrabie. Putem noi, deci, să ne permitem să privim la creaturile lui Dumnezeu, sau la vreun om pentru care El a murit, ca fiind fără valoare? Dar în ceea ce ne priveşte pe noi? Suntem uneori ispitiţi să credem că dragostea lui Dumnezeu nu poate fi suficient de mare ca să ne includă şi pe noi? „Deci, să nu vă temeţi: voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii.” (Luca 12:7).
