„Nu voiţi să vă temeţi de Mine, zice Domnul, nu voiţi să tremuraţi înaintea Mea?” Eu am pus mării ca hotar nisipul, hotar veşnic, pe care nu trebuie să-l treacă. Şi chiar dacă valurile ei se înfurie, totuşi sunt neputincioase: urlă, dar nu-l trec.
Ieremia 5:22
Un val imens zdrobindu-se pe plajă sau de linia ţărmului degajă una dintre cele mai mari forţe de pe pământ. Dar toată puterea produsă astfel nu poate afecta plaja deloc.
Cum se face că o astfel de forţă nu înfrânge puterea plajei împotriva căreia loveşte? Până la urmă, plaja e doar nisip – mici bucăţi de piatră măcinată, care nu înseamnă mare lucru luate câte una. Un vânt relativ blând poate muta o dună de nisip dintr-un loc în altul; dar numai dacă nisipul este uscat. Răspunsul stă în diferenţa dintre nisipul uscat şi cel ud. Nisipul ud este, de fapt, ţinut împreună de apa care îl umezeşte.
Când construiești castele de nisip, ai nevoie de nisip ud. Când se usucă la soare, castelul cade. Este interesant, de asemenea, că forţa care menţine nisipul de pe plajă împotriva puterii valurilor nu va ţine un turn sau un morman de nisip umed împotriva aceloraşi valuri.
Motivul pentru care plaja este atât de puţin afectată de valuri este că fiecare grăunte de nisip umed este suspendat în apă astfel încât o plajă de nisip ud este de fapt, mai puternică decât apa sau nisipul luate separat. Apa este ca un lipici care ţine împreună grăuncioarele de nisip, împotriva puterii imense a mării.
La fel cum puterea zdrobitoare a unui val puternic, a multor valuri puternice, nu poate distruge o plajă, nici valurile agitate ale celor răi şi ale demonilor nu pot învinge biserica lui Dumnezeu, dacă membrii ei sunt uniţi în inimă, în ascultare de El şi prin Duhul Sfânt. Ei sunt legaţi împreună de forţele unite care îi fac mai puternici, în timp ce forţa atacului crește. Credinţa lor, hotărârea lor, tăria lor, creşte odată cu eforturile furioase ale forţelor de opoziţie.
