După cum este scris: „nu este nici un om neprihănit, nici unul măcar … Sub buze au venin de aspidă.”
Romani 3:10-13
Pavel scrie despre anumiţi oameni care spun minciuni ale căror efecte sunt la fel de mortale ca otrava de şarpe. Am trăit, odată, o experienţă în care am avut senzaţia că aveam otravă de şarpe în gură.
Eram într-o tabără de supravieţuire, în Florida, în care am smuls rădăcinile unei plante de apă şi i-am făcut testul de comestibilitate. Mai întâi am verificat seva. Seva lăptoasă semnalizează pericol, dar seva acestei plante era clară. Apoi mi-am atins limba cu o bucăţică din rădăcină. Nu m-a înţepat nici nu m-a ars, aşa că am muşcat o bucăţică şi am mestecat-o. Nu avea încă nici un efect.
Presupunând că planta era comestibilă, pentru că trecuse testul, am mai muşcat o bucată şi am început să o mestec. Seria de precauţiuni pe care tocmai am descris-o este destul de sigură, dar unele sucuri de plante acţionează mai încet decât altele. Nu am așteptat destul între paşii testului, aşa că, în momentul în care aveam deja în gură o bucată mare de rădăcină, era prea târziu.
Pot descrie doar ce s-a întâmplat, spunând că simţeam că gura şi limba îmi erau împunse în mod repetat de mii de ace. Durerea era groaznică. Sistemul de apărare al corpului meu a încercat să ajute, în timp ce saliva se revărsa din glande în gură într-o încercare de a spăla otrava. Dar înghiţisem deja o parte din rădăcină şi focul ardea de pe buzele mele până în stomac. Durerea a durat toată ziua şi am avut nevoie de o săptămână ca să îmi revin în urma efectelor interne ale unei muşcături din ceva care s-a dovedit a fi rădăcina unei plante necomestibile.
Există mai mult de 700 de plante în Statele Unite şi în Canada, care au cauzat moarte sau boală. Rămurelele de cireş conţin o cantitate mică de cianură, frunzele de piersică au puţin din cele mai puternice otrăvuri cunoscute, plantele de cartofi şi de pătlăgele roşii determină tulburări nervoase, iar frunzele de rubarbă pot determina vătămări serioase ale rinichiului. Toate acestea pot determina probleme severe.
Dar, aşa cum sugerează figura de stil a lui Pavel cu veninul de aspidă, un efect negativ la fel de puternic îl poate avea asupra caracterului, asupra reputaţiei şi chiar destinul veșnic al cuiva poate fi determinat de veninul minciunilor care sunt spuse de unii oameni. Să ţinem acest tip de otravă la distanţă de gurile noastre.
