Şi ce ar folosi unui om să câştige toată lumea dacă şi-ar pierde sufletul?
Matei 16:26
„Șobolanul colecţionar” este numele care se dă oricăruia dintre reprezentanții diferitelor specii de şobolani care adună orice le cade în labe. Cei mai mulţi dintre ei trăiesc în Vestul Americii de Nord, din sudul Yukonului din Canada şi până în Mexic. Ei nu sunt şobolani adevăraţi, ci şoareci exagerat de mari, cu urechi mari, ochi strălucitori, blană zbârlită şi pântece şi picioare albe. Fiind vegetarieni, şobolanii mănâncă hrană provenită din plante, cum ar fi frunze de stejar, rădăcini de goldenrod, bucăţi de sumac, mesquite şi pere pădureţe.
În timpul nopţii, şobolanul taie frunzele şi lăstarii, rozându-i cu dinţii. Apoi întinde această vegetație tăiată pe stânci, ca să fie uscată de soare în timpul zilei, iar peste noapte o depozitează.
Şobolanul tipic depozitează mult mai mult decât ar putea mânca vreodată, şi astfel cuibul lui creşte din ce în ce mai mare, pe măsură ce trec anii. Multe generaţii de şobolani folosesc acelaşi cuib, şi deci cantitatea de material depozitat creşte constant. Oamenii de ştiinţă au aflat că pot determina foarte sigur ce tip de vegetaţie creştea într-o anumită zonă cu ani în urmă, studiind depozitele şobolanilor.
Uneori, întorcându-se la cuib cu hrană, şobolanul întâlneşte pe drum un obiect interesant. Dacă obiectul îi place, el face lucrul care i-a conferit numele de „colecţionar”, lăsând jos încărcătura de hrană şi ducând la locuinţa sa noua comoară găsită. Astfel, cuibul său poate conţine cuie, oase albite, cochilii, capace de sticle sau pietre. Dacă se întâmplă să treacă printr-o tabără, şobolanul poate sosi acasă târând o bucată de săpun, o lingură sau chiar o proteză de dinţi.
Modul în care acţionează şobolanul îmi aminteşte de unii oameni, poate chiar de noi înşine. Uneori, fiind implicaţi în ceva important, suntem distraşi de altceva ce credem noi că este mai important. Trebuie totuși să fim ca omul din povestirea pe care a spus-o Isus. El a găsit pe câmp o comoară, şi nimic nu l-a putut distrage de la a o obţine. De fapt, el a vândut tot ce avea ca să cumpere câmpul şi comorile lui. Trebuie să avem o atitudine asemănătoare, în privinţa lucrurilor spirituale.
