El dă hrană vitelor şi puilor corbului când strigă.
Psalmul 147:9
Te-ai întrebat vreodată cum ştiu păsările-părinţi care gură flămândă să o hrănească dintr-un cuib întreg de gâturi întinse şi guri deschise cerşind mâncare? Pentru noi, toţi puii par la fel, având aceleaşi semne şi scoţând aceleaşi piuituri puternice.
La început poate să nu pară important dacă părinţii au capacitatea de a identifica fiecare bebeluş. În definitiv, ei cer cu toţii acelaşi tip de grijă: hrană, un cuib curat, protejare de prădători şi, mai târziu, lecţii de zbor şi de găsire a hranei. Dar cum pot părinţii să fie siguri că fiecare pasăre primește o parte dreaptă de hrană? Când e adus la cuib un picuţ de hrană, care din pui îl va primi şi cum alege părintele dintre toate ciocurile deschise pe care le vede? Ei bine, de fapt puii înşişi decid care dintre ei va fi hrănit! Puii de pasăre au un mecanism nervos în gâtul lor, care încetineşte viteza de înghiţire pe măsură ce se satură. Când părintele aduce hrană la cuib, el îl pune într-unul dintre ciocurile deschise şi priveşte atent ce se în tâmplă. Dacă bucăţica nu este înghiţită imediat, este scoasă afară şi pusă într-o altă gură. Ea poate trece prin oricât de multe guri de pui, până să fie înghiţită.
Puiul care înghite cel mai repede hrana este cel care are nevoie de ea cel mai mult. Cu numărul frecvent de drumuri pe care îl face părintele pentru hrană, nici un pui nu rămâne flămând prea multă vreme. Şi, cu acest sistem exact de măsurare, un pui care n-a fost flămând la primul drum, poate fi la următorul şi poate primi în acel moment o parte dreaptă de hrană. Astfel Dumnezeu are grijă de „puii de corb când strigă.”
Dumnezeu este şi mai interesat de trebuinţele băieţilor şi fetelor, decât este interesat de cele ale păsărilor. El vrea ca toţi să aibă destul să mănânce şi să satisfacă toate celelalte nevoi ale lor. Psalmistul scria: „el îţi satură gura cu bunătăţi şi te face să întinereşti iarăşi ca vulturul” (Psalmul 103:5, engl.). Şi mai importantă este hrana spirituală pe care o primim de la El, citind Cuvântul Său şi ascultând de vocea Duhului Său.
