De aceea plâng, mă bocesc…strig ca şacalul şi gem ca struţul.
Mica 1:8
După ce şi-au aşezat tabăra într-o vale singuratică, în pădurile montane ale Africii, naturalistul Ivan Sanderson şi tovarăşii săi au aşteptat căderea nopţii, vreme în care îşi propuseseră să investigheze viaţa sălbatică din zonă.
Deodată, un bocet fantomatic a tăiat întunericul care se aduna. Crescând în volum de la un fluierat uşor, sunetul a devenit un urlet penetrant, nepământean, care stârnea ecouri în linişte, apoi se oprea brusc. După cincizeci de secunde de linişte, fluieratul a început din nou, transformându-se iarăşi într-un bocet. În timp ce noaptea se apropia, alte urlete au început să vină din pădure şi au continuat în noapte.
Sanderson a raportat mai târziu că sunetul, mai puternic decât orice auzise el vreodată de la un animal, era atât de straniu încât putea să înnebunească pe cineva. Băștinașii au explicat că bocetele veneau de la fantomele nefericite ale strămoșilor lor. Aceasta era, desigur, o idee superstiţioasă.
Târziu, în ziua următoare, Sanderson a descoperit sursa surprinzătoare a sunetelor sinistre. Când bocetul melancolic a reînceput, el şi oamenii lui au căutat monstrul capabil de o aşa voce. Şi au ajuns, în cele din urmă, într-un loc din care venea unul dintre sunete, dar n-au văzut nimic, decât un smoc de iarbă. Cu atenţie, au înconjurat smocul şi au smuls iarba, până când a rămas doar pământ gol. Nimic! Apoi cineva s-a gândit să sape. Şi, bineînţeles, cam la jumătate de metru de suprafaţă, au găsit sursa bocetului – o şopârlă imensă!
Nimănui nu-i venea să creadă. Cu excepţia gecko-urilor ciripitoare, şopârlele sunt animale tăcute. Până astăzi nimeni nu ştie cum această șopârlă poate scoate nişte sunete atât de puternice.
Plângând pentru păcatele lui Israel, care erau atât de mari şi de persistente încât erau incurabile, profetul Mica spunea că va plânge şi se va boci pentru ele şi pentru pedeapsa care va veni asupra poporului său, ca rezultat. Tot aşa, copiii lui Dumnezeu credincioşi de astăzi vor simţi o adâncă părere de rău pentru păcatele din lume, care se găsesc, uneori, chiar şi în biserică.
