Sunt ca o cucuvea din dărâmături.
Psalmul 102:6
În textul din această dimineaţă, psalmistul foloseşte cucuveaua ca simbol al singurătăţii. Această pasăre a reprezentat singurătate şi chiar mai mult pentru oameni, de-a lungul secolelor. Cucuveaua este o creatură nocturnă şi unele lucruri legate de noapte au inspirat frică oamenilor. Mai mult, fenomenele necunoscute în general au fost considerate ca aparținând întunericului. Astfel, întunericul a devenit un simbol al necunoscutului. Astăzi, unii se tem de cucuvele, crezând că sunt spirite rele şi fantome care îşi caută prada în timpul nopţii.
Totuşi, în vremurile moderne, cucuvelele au devenit subiecte populare pentru studiu şi simboluri pentru decoraţii şi design-uri. Acest lucru se poate datora, în parte, şi faptului că am ajuns să înţelegem cucuveaua şi s-o privim ca pe o parte integrantă a echilibrului natural.
Cucuvelele nu deţin puteri supranaturale, dar au puteri supraomeneşti când e vorba de văz sau de auz. Ele au şi o capacitate de a zbura atât de liniștit încât o cucuvea foarte mare poate atinge o persoană în zbor, fără să fie auzită. Contrar credinţei populare, o bufniţă nu poate vedea în întuneric total. Vederea ei este, totuşi, de o sută de ori mai bună decât a noastră şi poate vedea într-o lumină la fel de slabă ca aceea a unei lumânări care arde la jumătate de km depărtare. Noi n-am putea vedea nimic în aceste condiţii.
Pentru a prinde un şoarece în întuneric complet, o cucuvea se bazează total pe auz. Ea are cel mai mare timpan dintre toate păsările şi urechile îi sunt aşezate şi au o formă în aşa fel încât conferă cea mai bună capacitate de auz. Zgomotul unui şoarece între frunze atinge urechile bufniţei în fracţiuni de secundă. Această diferenţă minusculă este suficientă pentru a spune bufniţei exact unde se află animalul.
Unul dintre motivele principale pentru care cucuvelele au fost temute atât de mult este strigătul lor ciudat în întuneric. Acesta a fost un motiv pentru care cei superstiţioşi au crezut că sunt fantome ale morţilor. Ştim că acest lucru nu e adevărat, deşi poate fi puţin înfricoşător să auzi zgomote ciudate în noapte. Dar de ce trebuie să fim mai îngrijoraţi de zgomotele nopţii decât de cele din timpul zilei? Isus veghează asupra noastră în toate situaţiile.
