După ce s-au săturat, Isus a zis ucenicilor Săi: „Strângeţi firimiturile care au rămas, ca să nu se piardă nimic.”
Ioan 6:12
Rar există în lume un animal care este atât de sigur pe picioarele sale cum este veverița atunci când aleargă repede printre copaci şi printre ramuri foarte subţiri şi chiar sârme deasupra solului. Ele cad rareori. Când se întâmplă să cadă, par să fie capabile să-şi amortizeze căderea în aşa fel încât de multe ori ele sar imediat şi aleargă din nou în copacul din care au căzut.
Veveriţele gri sunt acrobaţi naturali. Alergându-se unele pe altele în sus şi în jos în copaci, sărind din ramură în ramură, şi făcând echilibristică pe firele de telefon, sunt doar câteva din numerele lor acrobatice. Ele sunt nişte animale mici dar inteligente, cum s-a dovedit de o mamă veveriţă care a fost observată învăţându-şi puii să treacă strada. Părăsindu-şi culcușul, de pe treptele unei clădiri, ea a fugit spre bordură, a atras atenţia celor mici, a privit în ambele părţi, apoi s-a întors la puii de pe scări. A repetat apoi acelaşi lucru, dar de data aceasta a luat cu ea puii. Cu toţii s-au oprit la marginea bordurii, au privit în ambele părţi şi au traversat strada în siguranţă. Cine ştie, poate că învăţau cum să traverseze strada în siguranţă.
Faptul că veveritei gri îi plac foarte mult nucile a făcut ca ea să fie numită plantatorul pădurii. Îngroapă nuci cu sutele în fiecare an, în găuri mici de forma unei ceşti. Pentru că veveriţa nu le adună pe toate, ele încolţesc în cele din urmă şi devin nuci în toată regula. Veveriţa gri oferă indirect hrană pentru alte animale sălbatice. Când stă în copaci şi mănâncă nuci, firimituri cad pe pământ. Aceste firimituri, cu un conţinut ridicat de nutrienți, sunt o sursă importantă de hrană pentru prepeliţe şi alte păsări cântătoare care se hrănesc pe sol.
Cumva acest lucru îmi aminteşte de textul de astăzi, care ilustrează cât de atent a fost Isus ca nici un pic din hrană să nu se piardă. După ce 5000 de oameni au fost hrăniţi în mod miraculos, El a ordonat ca hrana rămasă să fie adunată şi pusă la dispoziţie pentru alte nevoi. Aşa că El folosește firimiturile întâmplătoare de la ospăţul veveriţelor ca să hrănească păsările. Cu siguranţă, există aici o lecţie de economie pentru noi.
