DISPARIŢIA PORUMBEILOR CĂLĂTORI

Eu zic: „O, dacă aş avea aripile porumbelului, aş zbura şi aş găsi undeva odihnă!” 
Psalmul 55:6

Numai aripile nu au fost de ajuns porumbelului călător ca să-şi salveze existenţa. Pe data de 1 septembrie 1914, acum exact 85 de ani, Martha, ultimul porumbel călător supravieţuitor, a murit în grădina zoologică din Cincinnati. Cândva, erau miliarde de porumbei călători; acum nu mai era decât unul.

Alexander Wilson, unul dintre ornitologii pionieri ai Americii, stătea pe malul unui pârâu, într-o zi, în 1810, şi privea un stol de porumbei călători, care treceau pe deasupra sa. El a estimat că stolul avea o lungime de 386 km. Probabil că erau mai mult de două miliarde şi un sfert de păsări în acel stol! Cum ar putea un număr atât de incredibil de păsări să fie mă­turat dintr-o dată, în mai puţin de o sută de ani?

Doi factori principali au dus la exterminarea porumbeilor călători. Mai întâi, ca o pasăre fără minte ce este, porumbelul călător continua să rămână în stoluri întregi într-o zonă de cuibărit unde puştile explodau, provocând o adevărată ploaie de păsări moarte. Vânătorii adunau cât de mulţi porumbei puteau mânca sau vinde şi lăsau ca ogarii lor să se îngraşe pe seama cadavrelor rămase. În al doilea rând, porumbeii călători depun un singur ou pe an.

Când puii ajung la o anumită vârstă, părinţii îi părăsesc, deşi sunt încă în cuib. Puii flămânzesc, în cele din urmă, suficient ca să iasă afară din cuib şi să coboare pe pământ, unde sar de colo-colo, până învaţă să zboare. În aceste circumstanţe, rata morţii puilor de porumbei a fost mare. Mulţi nu au supravieţuit coborârii din cuib. Alţii au căzut victime prădătorilor. Iar alţii au sfârșit ca delicatese în restaurante.

Vânătorii vizitau zonele de cuibărit ca să ucidă cele mai multe din păsările care urmau să se instaleze. Specia n-a putut supravieţui unui asemenea masacru. În textul nostru, David, îndeaproape vânat de duşmani, strigă disperat pentru scăpare. Poate că, văzând un porumbel zburând prin preajmă, şi-a dorit să aibă şi el aripi, ca să scape. Dar aripile, aşa cum am văzut, nu sunt răspunsul. Singura noastră scăpare, singura noastră protecţie trebuie găsi­tă în Isus.

Ferestre spre lumea lui Dumnezeu
Ferestre spre lumea lui Dumnezeu
Aceste meditații zilnice pentru copii cu vârste începând cu 8 ani au fost scrise de James Tucker, un pasionat al naturii. Fiecare meditație ne oferă o imagine a Creatorului nostru prin intermediul lucrării Sale. De-a lungul acestei cărți, vei afla informații fascinante despre natură, care dezvăluie puterea de creație genială a lui Dumnezeu și, de asemenea, simțul Său al umorului. Caracterul Său va prinde viață mai mult ca niciodată și, fără îndoială, te vei trezi uimit și inspirat să continui să explorezi mai mult despre cea de-a doua carte a lui Dumnezeu, natura.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedent
Articolul următor