Împotriva cui a pornit împăratul lui Israel? Pe cine urmăreşti tu?… un purice.
1 Samuel 24:14
Puricii sunt, cu siguranţă, dispreţuiţi dar ei au fost folosiţi în circurile de purici, ca să-i distreze pe oameni. Ideea unui circ de purici se pare că a venit din Anglia. În timpul anilor 1830, un om numit Signor Bertolotto avea cel mai faimos şi mai de succes circ din Europa. În programul său erau o orchestră de doisprezece purici care, se spunea, puteau să cânte, patru purici care jucau un joc de cărţi, un poştalion tras de purici – cu un vizitiu care îl conducea, purici care dansau şi un purice care trăgea o replică minusculă a unui vapor.
Toţi puricii erau costumaţi autentic, în fracuri şi rochii de seară, în uniforma regală a poştaşului sau în orice mai era necesar ca să facă scena reală.
Circurile de purici sunt rare astăzi pentru că doar puricii care trăiesc pe oameni dispun de puterea necesară pentru un spectacol bun. Cu igiena riguroasă de astăzi, astfel de purici sunt foarte greu de găsit. Puricii care trăiesc pe om au picioarele din spate de lungimea corpului lor, dându-le capacitatea de a sări cu o forţă de optzeci de ori mai mare decât greutatea lor. Se ştie că puricii pot sări 30 cm în sus şi 60 cm orizontal. Prin comparație, o persoană ar trebui să sară la înălţimea unui bloc cu 45 de etaje sau peste două terenuri de fotbal.
Ceea ce e trist este faptul că puricii din circurile de purici nu sunt, de fapt, învăţaţi să joace, ci sunt sever controlaţi de „antrenor”. Ei sunt traşi şi împinşi de sârme de argint de grosimea unui fir de păr. Puterea picioarelor din spate ale unui purice, în mod normal folosită pentru sărit, este strunită ca putere de tracţiune. Se foloseşte lipici pentru a lipi puricii de scaune de orchestră sau unul de altul, sau pentru a ataşa obiecte cum ar fi săbii şi instrumente muzicale de picioarele lor.
Costumele pe care puricii le poartă sunt, totuşi, reale şi e nevoie de ochi ascuţiţi şi mâini perseverente pentru a îmbrăca un purice.
Întrebarea lui David către urmăritorul său, regele Saul, sugerează cât de nesemnificativ este un purice. Nu era normal ca un rege să-şi petreacă timpul vânând purici; erau lucruri mult mai importante pe care trebuia să le caute. La fel există lucruri mici, cu care Satana încearcă să ne necăjească, pentru a ne distrage minţile de la lucrurile cu adevărat importante.
