Mărgeanul și cristalul sunt nimic pe lângă ea: înțelepciunea prețuiește mai mult decât mărgăritarele.
Iov 28:18
Când primii coloniști au sosit pe coasta de est a Americii de Nord, i-au găsit pe indieni folosind cochiliile drept bani. Indienii de pe coasta Pacificului foloseau și ei cochiliile de scoici drept standard al schimburilor în comerț. Cochilii mari de sidef valorau cam 2 dolari, altele mai mici valorau mai puțin, iar cele mai mici erau folosite ca mărunțiș, sau ca rest la cumpărături.
Indienii de pe Coasta Atlantică făceau șiruri de scoici din două feluri de cochilii, pe care le foloseau ca bani. Șiruri grena sau albastre erau făcute din cochilii de scoici și erau numite su-kan-hog. Șiruri albe, făcute din cochilii ale unor scoici comestibile, erau numite wamp-ump-eeg, de la care s-a născut denumirea wampum în Noua Anglie.
Prima bancă din Maine a fost întemeiată pe tranzacții financiare care implicau wampum. Thomas Prince vindea wampum marinarilor și vânătorilor ca să le poată folosi în schimburile cu indienii.
Există încă locuri în lume în care cochiliile sunt folosite ca bani. În Pacificul de Sud, cochiliile mici de ghioc sunt chiar numite bani ghioc. Dar cele mai valoroase părți ale scoicilor au fost întotdeauna produsele lor și nu cochiliile. Perlele, de exemplu, sunt produse de creaturi care trăiesc în cochilii și sunt printre cele mai valoroase lucruri care se găsesc în natură.
Alte ornamente sunt produse din părți ale cochiliilor, cum ar fi medalioanele sculptate de mână în cochilii de scoici. Unele cochilii sunt atât de rare încât au o valoare foarte mare pentru colecționari.
Cochilia scoicii Slava Mării, care este pe cale de dispariție, existând doar o duzină de specimene, valorează mai mult de 1000 de dolari.
Cele mai multe lucruri din lume au, într-un fel, valoare pentru cineva. Dar multora dintre noi ne place să vorbim despre acele lucruri care au valoare materială, poate din cauza dorințelor pe care ni le putem împlini dacă le avem.
Dar când un om înțelept, Solomon, a făcut un studiu al tuturor lucrurilor despre care se credea că sunt valoroase, el a ajuns la concluzia că doar înțelepciunea care vine din slujirea lui Dumnezeu cu toată inima este cu adevărat valoroasă. Orice altceva, spune Solomon, este efectiv deșertăciune.