Nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul; ci temeți-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă și sufletul și trupul în gheenă. Nu se vând oare două vrăbii la un ban? Totuși, niciuna din ele nu cade pe pământ fără voia Tatălui vostru.
Matei 10:28, 29
În timp ce scriu, sunt înmărmurită de înțelegerea faptului că tocmai ieri, o femeie care locuia în vecini a fost ucisă în mod brutal. Trăim într-o lume în care viața omului nu are prea mare valoare. Faptul că cineva poate să ucidă pe altcineva din anumite motive, este un lucru destul de rău, însă atunci când se pare că nu există absolut nici un motiv, frica începe să se cuibărească în inima celor care încă mai trăiesc, dacă nu-L cunosc pe Isus și nu au încredere în El. Dacă Îl cunoaștem și avem încredere în El nu trebuie să ne temem de moarte.
Când ne gândim la oameni care comit fapte de cruzime, îi asemănăm uneori cu niște animale feroce care își ucid prada; însă păcatul și-a pus amprenta chiar și pe aparent nevinovata vrabie. Într-o dimineață de ianuarie, o femeie din Louisiana privea cum o vrabie de casă ataca fără milă o altă vrabie. Atacatoarea plonja ca un uliu asupra victimei, înhățând-o de gât și sugrumând-o până ce aceasta căzu lipsită de vlagă. Apoi, începu să lovească cu ciocul, drept în capul păsării care zăcea aparent fără viață. Mai multe vrăbii au zburat prin apropiere ca și cum ar fi vrut să vadă ce se întâmplă, după care s-au îndepărtat lăsând vrabia moartă jos în țărână. După vreo câteva minute, o vrabie (poate chiar cea care atacase la început) reveni la locul cu pricina și sărind pe vrabia moartă începu să ciocănească din nou cu toată puterea capul acesteia iar apoi plecă.
Nimeni nu va ști vreodată ce anume a declanșat incidentul, însă în această dimineață, meditând la tragedia omenească din vecini, gândurile mele se îndreaptă spre Isus, care, poate fiind și El martorul unei astfel de lupte între vrăbii, a spus acele mângâietoare cuvinte din textul nostru de astăzi, tocmite pentru cei care se tem pentru viața lor. Matei 10:31.
