Ci voi veți primi o putere, când Se va coborî Duhul Sfânt peste voi și-Mi veți fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria, și până la marginile pământului.
Faptele apostolilor 1:8
Arborele de mangrove ne învață prin exemplul său că metoda de răspândire a Evangheliei precizată de Isus în acest text este o metodă bună. Arborii de mangrove sunt deseori răspunzători de formarea de noi insule acolo unde înainte n-au existat sau de lărgirea insulelor existente în toate direcțiile. Sunt trei modalități principale prin care acest arbore se răspândește.
În primul rând, mangrova are rădăcini care cresc din trunchiul principal al plantei. Aceste rădăcini arcuiesc în afară în toate direcțiile, pătrund în apă, ajung la fundul apei și din ele apar noi trunchiuri care extind și întăresc arborele.
În al doilea rând, semințele produse de fructul de mangrove nu cad imediat, ci rămân pe arbore și încep să germineze, dând naștere la o rădăcină primară foarte lungă ce pornește chiar din sămânță. Rădăcina aceasta are formă de săgeată și, când sămânța cade, rădăcina acționează ca un harpon, fixându-se în mâlul în care a pătruns. Acest proces face ca arborele de mangrove să poată crește mult mai departe decât ceilalți copaci.
În al treilea rând, dacă semințele încolțite, de forma unor harpoane, cad în apă, care e prea adâncă pentru a se putea fixa, ele plutesc duse de curent. Semințele încolțite sunt în așa fel concepute încât centrul lor de greutate să se deplaseze treptat și să permită capătului ascuțit să se orienteze în jos. Astfel, această structură constituie o plantă plutitoare care este gata să crească de îndată ce ajunge într-un loc cu apă mai mică, chiar la distanțe de mii de kilometri.
Noi răspândim Evanghelia în mod asemănător: la început acasă, apoi, în vecinătate, și în sfârșit, până la marginile cele mai îndepărtate ale Pământului.
