Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să facă de rușine pe cele înțelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii ca să facă de rușine pe cele tari.
1 Corinteni 1:27
La începutul secolului, trăia în Germania un cal extrem de isteț pe nume Hans. Stăpânul și antrenorul lui Hans era Wilhelm von Osten, care pretindea că patrupedul său putea rezolva probleme grele de aritmetică, bătând cu copita rezultatul. Mulți dintre martorii oculari susțineau că Hans putea chiar să citească instrucțiunile unor probleme de matematică scrise pe o tablă și să arate rezultatul bătând din copită. El nu greșea niciodată. Ți-ar plăcea să ai această capacitate pe care se presupune că Hans o avea?
Oamenii de știință s-au înfățișat și au făcut tot felul de teste. Ei aduceau oameni cu totul străini care să prezinte problemele de matematică. Dar toate acestea nu contau: Hans avea întotdeauna răspunsul corect. Timp de mulți ani, oamenii de știință l-au studiat pe Hans și în cele din urmă au ajuns la concluzia că trebuie să aibă un creier cel puțin la fel de inteligent ca al unui om – ba chiar, părea că era mai isteț decât unii oameni!
Dar, așa cum se întâmplă cu astfel de așa-zise minuni, la un moment dat a apărut și un om de știință care a refuzat să se lase convins. Numele său era Oskar Pfungst. Dr. Pfungst a dovedit fără nici un dubiu că Hans nu rezolva de fapt probleme de aritmetică: el era excepțional de dotat doar în ce privește observarea oamenilor care îi prezentau problemele și el, pur și simplu, continua să bată din copită, până ce observa acel gest uneori extrem de subtil din partea persoanei respective, care îi spunea că e timpul să nu mai bată din copită. Dar oare această însușire era mai puțin demnă de admirație?
Hans cunoștea mai bine oamenii decât se pricep mulți oameni la cai. Era atât de dotat încât putea să sesizeze cea mai mică schimbare în mimica feței oricărui om. Când mă gândesc la capacitățile pe care Dumnezeu le-a dat creaturilor celor mai simple, sunt mișcat să recunosc cu umilință că nu am nimic cu ce să mă laud.
