Sunt încredinţat că Acela care a început în voi această bună lucrare o va isprăvi până în ziua lui Isus Hristos. Filipeni 1:6
Un alt puzzle. Mă bucur mult de liniştea pe care o aduce în casă un puzzle, dar dintr-odată aceasta
este întreruptă.
— M-am uitat peste tot, mami, şi nu este aici! Este verde, iar aici nu este niciuna verde.
Şi sare din scaun şi se duce în cealaltă cameră, unde sunt depozitate celelalte cutii de puzzle. Este foarte sigur că piesa lipsă împiedică orice progres. Oh, micul meu copil! Ai atât de multe de învăţat!
— Dulceaţă, vino înapoi şi ocupă-te de piesele pe care le ai, bine? După ce le îmbini, o să ne uităm după cea lipsă.
Se întoarce şovăind să continue lucrul la puzzle.
Dar, după 10-20 de minute, imaginea e completă. Nu lipseşte nicio piesă. A fost atât de sigur că lipsea o piesă, dar s-a dovedit că aceasta fusese acolo de la bun început.
Mă gândesc la viaţa mea, ce pare asemănătoare cu un puzzle uneori. Un talmeş-balmeş. În bucăţi. Vreau atât de mult să potrivesc piesele şi să văd produsul final! Dar, dintr-odată, mă opresc. O piesă lipsă? Sunt sigură că lipseşte, nu are cum. Dar unde este? Doamne, lipseşte o piesă din viaţa mea şi nu pot continua fără ea. Trebuie să o găsesc chiar acum! Acum! Ai văzut-o?
Răspunsul Lui sună surprinzător de cunoscut. „Copila mea, relaxează-te şi aşteaptă puţin! Uite-te la piesele din faţa ta! Tot ce ai nevoie pentru a completa acest puzzle, pentru a-ţi trăi viaţa, este deja aici!”
Zece, douăzeci (sau chiar mai mulţi) ani trec, iar puzzle-ul meu pare că se apropie de stadiul final. Continui să găsesc exact în faţa mea piesele de care am nevoie. Uneori cred că m-am blocat, dar după aceea o văd, fix în faţă. Piesă cu piesă. Una câte una. Încet, învăţ că Dumnezeu mi-a dat deja tot ce am nevoie pentru a deveni frumosul tablou pe care El l-a plănuit.
Doamne, ajută-mă să mă încred în Tine, având certitudinea că aceste piese amestecate vor fi într-o bună zi o operă de artă!
Elizabeth Fresse
