„Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi”, zice Domnul, „gânduri de pace, şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde.” Ieremia 29:11
Când soţul meu a acceptat un nou post la locul de muncă, în celălalt capăt al ţării, aveam emoţii în legătură cu felul în care mutarea ne-ar afecta copiii. Cum s-ar simţi ei să fie luaţi de lângă prietenii lor, de la şcoala lor şi de la singurul „acasă” pe care îl ştiau? Ar fi în stare să se adapteze la locuri total diferite? Cum le-am putea explica faptul că Dumnezeu doreşte să ne mutăm?
Ne-am făcut multe griji şi am făcut tot felul de presupuneri. Şi eu, şi soţul meu ne mutaserăm împreună cu familiile noastre dintr-un capăt în altul al ţării când eram copii. Nu ne-am adaptat prea bine, iar amintirile acelei traume ieşeau acum la suprafaţă. Făceam cumva o mare greşeală?
Cu toate acestea, Dumnezeu era chiar acolo cu noi, amintindu-ne amândurora că El pusese planul în mişcare. Nu lucram prin prisma propriei noastre înţelepciuni, ci din porunca lui Dumnezeu. Dacă Dumnezeu organizase mutarea spre beneficiul nostru, atunci de ce ne îngrijoram pentru copii? Nu îi iubea Dumnezeu de o infinitate de ori mai mult decât ne puteam imagina? De ce ne-ar face Tatăl nostru iubitor să prosperăm, cu preţul fericirii copiilor noştri? Am decis să ne închidem urechile la încercările Satanei de a ne face să ne îndoim de Dumnezeu şi am tras amândoi aer în piept.
Nu vom zice că a fost uşoară mutarea; ne mutam în celălalt capăt al ţării, până la urmă. Totuşi a fost de departe mai bine decât ne-am imaginat. Copiii au devenit din ce în ce mai entuziasmaţi să-şi vadă noua casă şi noua şcoală. Iar de fiecare dată când îşi exprimau îngrijorarea despre lăsarea în urmă a prietenilor, le-am reamintit cât de iubiţi erau de Dumnezeu şi că El avea lucruri frumoase pregătite pentru ei.
Acesta este unul dintre marile adevăruri. Iubirea ce le-o poartă Dumnezeu copiilor noştri depăşeşte capacitatea noastră de înţelegere. Şi, dacă ne iubeşte aşa de mult, atunci are sens că putem avea încredere în El că, atunci când ne cere să avansăm în credinţă, El Se îngrijeşte şi de interesele copiilor noştri.
Îţi mulţumesc, Doamne, că Tu eşti un Dumnezeu ale cărui planuri sunt perfecte! Îţi mulţumesc, Doamne, că planurile Tale cu noi sunt bune şi că vei avea în vedere nevoile copiilor noştri, aşa cum faci şi cu nevoile noastre!
Asheley Woodruff