Ai motive de recunoştinţă

    Ca săgeţile în mâna unui războinic, aşa sunt fiii făcuţi la tinereţe. Ferice de omul care îşi umple tolba de săgeţi cu ei! Căci ei nu vor rămâne de ruşine când vor vorbi cu vrăjmaşii lor la poartă. Psalmii 127:4,5

    Intenţionam să avem doi copii. Când al doilea copil avea cinci luni, am aflat că sunt însărcinată cu al treilea. În timp ce eu abia făceam faţă zilelor epuizante de sarcină, cu un copil de doi ani şi cu un bebeluş, toţi străinii pe care îi întâlneam – şi toţi ceilalţi – păreau să aibă acelaşi lucru de zis: „Vai, o să fii ocupată până peste cap!

    Poţi da vina pe hormoni, dar în unele zile cu chiu cu vai mă abţineam să nu mă răstesc la ei: „Chiar aşa? Credeam că al treilea va fi cu noroc.”

    „De ce tot continuă să-mi spună asta?” îmi întrebam soţul. „Nu văd şi ei că sunt deja copleşită?”

    Dintre toţi, o doamnă grijulie a făcut excepţie şi o diferenţă majoră. Privind cum mă zbat, într-o zi, cu un copil într-un scaun înalt, în timp ce celălalt urla spre mine din cărucior, a venit să vorbim.

    „Când cei doi copii ai mei erau de această vârstă”, a început ea, „ne gândeam să avem şi un al treilea. Dar mă simţeam aşa de suprasolicitată, încât am zis că n-o să mai fiu în stare de încă unul.” A zâmbit trist. „Dar acum, cei doi sunt adolescenţi şi chiar îmi doresc să-l fi avut şi pe al treilea!” Apoi a adăugat: „Ştiu, este greu acum, dar asta va fi doar pentru un timp. Doar aşteaptă. Vei fi foarte fericită că ai făcut-o!”

    Cu ochii umplându-mi-se de lacrimi, i-am mulţumit. Şi nu îţi spun, în următorii doi ani, de câte ori m-am agăţat de speranţa din cuvintele ei. Nu voi nega. Am mâncat o grămadă de tăieţei semipreparaţi pentru câteva luni. Casa noastră era un dezastru. Dar acum cel mai mic are şase ani. Urcăm în maşină pentru a merge în diverse locuri şi e minunat! Toţi sunt în stare să meargă neasistaţi la baie, să se încalţe şi să-şi pună centurile de siguranţă. Mă bucur că am trei copii, iar faptul că îi am pe toţi aşa de apropiaţi de vârstă s-a dovedit a fi o binecuvântare uriaşă. Ştiu că poate fi copleşitor, dar mai rezistă puţin! Şi, dacă ai trecut de acele vremuri grele, aminteşte-ţi să transmiţi mesajul de speranţă şi altora!

    Îţi mulţumesc, Doamne, pentru încurajarea venită de la un străin şi pentru harul Tău, care m-a trecut prin multe zile grele! A meritat!

    Nicole Crosier Parker

    Din aceeași categorie

    Greutăţile financiare

    A trebuit să trecem prin multe încercări, dar acestea ne-au dat mari lecții pentru caracter. Am învățat să apreciem puținul pe care îl aveam, să fim foarte flexibili cu hobby-urile, să ne descurcăm cu puțin și să economisim mult, să exersăm permanent autocontrolul și să mulțumim lui Dumnezeu pentru toate lucrurile.

    În luptă, dar nu disperaţi

    Gândeşte-te la cunoscuta zicală: „Când Dumnezeu închide uşa, tot El deschide o fereastră”, care exprimă într-un mod informal gândul principal de astăzi. Dumnezeu mi ne lasă niciodată să ajungem la limită. Doar aşteaptă-L în credinţă pe Iahve şi îţi vei redobândi speranţa.

    Rugăciunea şi mulţumirea

    Dacă treci prin dificultăţi, în mod deosebit din cauza insultelor, a urii, a invidiei, a resentimentelor sau asprimii în relaţiile cu ceilalţi, citeşte, reciteşte, memorează şi roagă-te. Copiază acest text pe ceva şi poartă-l la tine pentru a-l folosi când eşti ispitit. Mai presus de toate, roagă-te tot timpul, aşa cum te învaţă apostolul Pavel.

    Experienţe pe vârful muntelui

    Trebuie să ne luăm rămas-bun de la momentele glorioase iar şi iar, pentru că trebuie să lucrăm jos, în vale. Însă acest rămas-bun nu va mai exista când Isus va reveni. El îi va primi pe răscumpăraţi în aer, tară să atingă pământul, pentru a începe gloriosul urcuş către reşedinţa cerească, unde vom locui în veşnicie cu Isus

    Publicate astăzi

    A cincea roată

    Nimeni nu ne poate face să ne simțim altfel decât noi acceptăm să o facem. Pentru a ne cunoaște cu adevărat valoarea, ar trebui să nu mai privim în oglinda ochilor celorlalți și nici în oglinda proprie, ci în felul în care ne vede Dumnezeu. Cum crezi că te vede El din moment ce a fost gata să moară pe cruce pentru tine? Cât crezi că valorezi pentru El dacă El spune că „te-a săpat pe palmele Lui”? Nicăieri nu valorezi mai mult decât în ochii Mântuitorului tău; nu-ți desprinde privirea de la El!

    Iertarea

    Trebuie să le cerem iertare celorlalți și Tatălui nostru ceresc. El ne iubește atât de mult, că este bucuros să ne ierte. Lăudați numele Lui!

    Greutăţile financiare

    A trebuit să trecem prin multe încercări, dar acestea ne-au dat mari lecții pentru caracter. Am învățat să apreciem puținul pe care îl aveam, să fim foarte flexibili cu hobby-urile, să ne descurcăm cu puțin și să economisim mult, să exersăm permanent autocontrolul și să mulțumim lui Dumnezeu pentru toate lucrurile.

    Investește în copiii și nepoții tăi!

    Ne predăm astăzi în mâna Ta, Doamne, și Te rugăm ca mărgăritarele Tale de înțelepciune să devină realitate în viețile noastre, ale tuturor, așa încât nepoții să fie „cununa” bunicilor, iar părinții – „slava” copiilor lor. PROVOCARE: Gândește-te la modalități practice de a întinde punți între generații!

    Idők és alkalmak

    „Mondta pedig nékik: Nem a ti dolgotok tudni az időket vagy alkalmakat, melyeket az Atya...