Articolul precedentPoate azi nu vei reuși ! Sau..?
    Articolul următorMitul peșterii

    Păzitorul valurilor

    „A pus hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Lui.” Proverbele 8:29

    Era un băieţaş mic, nu mai mare de trei ani, cu bucle blonde care dansau în vânt. Câştigase atenţia tuturor de pe plajă, în acea zi. În timp ce construia un castel asimetric de nisip, râdea – un râs al inocenţei, cu hohote de încântare.

    Eram la plajă, sperând la câteva ore de evadare din haosul care apăruse în viaţa noastră. Aceasta era plaja unde proaspătul meu soţ îşi pusese braţul în jurul meu pentru prima oară, pretinzând că vrea să-mi arate o barcă cu pânze în depărtare. Acele zile de visat nesfârşit cu ochii deschişi au ajuns să se năruie. Dificultăţile la locurile de muncă, cele cu banii şi boala ne-au marcat drumul, împreună cu intruziunea necruţătoare a morţii într-o lume abia începută.

    Un ţipăt strident m-a adus înapoi din profunzimea gândurilor mele. Flăcăul era acum însoţit de tatăl lui şi-şi unduia degetele de la picioare spre valurile care se spărgeau de ţărm. Oh, ce valuri! Se tot spărgeau de ţărm. Durerea pierderii şi suferinţa mi-au adus aminte încă o dată de valurile care au lovit în barca vieţii noastre. Mareele abia ne-au lăsat puţin timp să ne tragem sufletul înainte ca următorul val să ne lovească.

    M-am întors spre copilaş şi l-am privit în timp ce se apropia tot mai mult de linia ţărmului. Apa a ajuns să îi gâdile tălpile, iar el a sărit afară din apă, surprins. Apoi a păşit din nou, timid spre apă. În sfârşit şi-a învins frica şi a stat drept, în timp ce marginile valurilor se răsuceau delicat în jurul gleznelor lui. A realizat că valurile cele mai puternice puteau ajunge doar până acolo. Rânjetul său isteţ spunea totul.

    Aşa mi-am adus aminte de o promisiune cu privire la propriile noastre vieţi. „Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre” (1 Corinteni 10:13). Stăpânul valurilor noastre este Dumnezeu, care le supraveghează. El nu le va lăsa să ne nimicească în spargerea lor.

    Îţi mulţumesc, Tată, deoarece chiar dacă ne confruntăm cu zile întunecate şi triste pe acest pământ, Tu ne porţi de grijă, dar în acelaşi timp ne laşi să creştem şi ne fereşti de rău! Îţi mulţumesc, Păzitorul meu de valuri!

    Kimberley Tagert-Paul

    Din aceeași categorie

    Fidelitatea

    Deşi este adevărat că dificultăţile pot clătina din temelii orice relaţie, este posibilă persistenţa în simţăminte şi în promisiunea faţă de unirea personală cu Dumnezeu. E grea trecerea prin crize, dar în loc să slăbească relaţia, dificultăţile contribuie adesea la întărirea şi stabilizarea acesteia.

    Răbdarea şi perseverenţa

    Câteodată, când lucrurile merg prost, simţăminte de descurajare ne vin în minte şi ne fac să credem că nu merită să mai luptăm pentru nimic. Dar, uneori, momentele ca acestea sunt cele care ne dau ocazia să facem din viaţa noastră o sursă de inspiraţie pentru alţii.

    Mulţumirea

    Nu trebuie să aşteptăm până când deţinem una sau alta pentru a fi fericiţi. Putem chiar acum să fim mulţumitori; astăzi avem deja suficiente lucruri care să ne bucure. Putem fi recunoscători în orice situaţie ne-am afla.

    Umili ca Hristos

    Isus era Dumnezeu, dar a luat chip de rob şi a devenit ascultător până la moarte, coborând până la marginile de jos ale umanităţii, pentru că El te iubeşte pe tine şi mă iubeşte şi pe mine. Eşti gata să fii ecoul Lui?

    Publicate astăzi

    Autostrada cu patru benzi de mers

    Când alegem lucrurile facile și aparent foarte rapid de obținut, să ne întrebăm mai întâi care ar putea fi capcanele din spatele acestor avantaje. Nu întotdeauna ceva ușor de obținut sau de făcut este rău, dar, în general, dacă Satana pregătește vreo capcană, în mod sigur nu va face un drum prea îngust către ea, ci cu siguranță o autostradă cu cât mai multe benzi. El are interesul să nu facem eforturi prea mari până când ajungem la distrugere; după ce am pornit și nu ne mai putem întoarce prea ușor, el ne va încuraja să ne grăbim cât mai mult. Pe calea cea îngustă nu va fi atât de ușor, însă poate fi frumos și interesant dacă din experiența noastră face parte și Cel ce știe cel mai bine drumul, pentru că a mers înaintea noastră pe el.

    Noi suntem epistole

    Eu și soțul am adoptat textul din Matei 25:40 ca pe unul dintre principiile de conduită în viață. Conform celor afirmate de apostolul Pavel, nu suntem doar epistole de citit pentru ceilalți, ci ni se amintește că orice le facem altora, fie bine, fie rău, Îi facem, de fapt, lui Isus.

    Fidelitatea

    Deşi este adevărat că dificultăţile pot clătina din temelii orice relaţie, este posibilă persistenţa în simţăminte şi în promisiunea faţă de unirea personală cu Dumnezeu. E grea trecerea prin crize, dar în loc să slăbească relaţia, dificultăţile contribuie adesea la întărirea şi stabilizarea acesteia.

    „Calc pe urmele tale!”

    Doamne, fă-ne cele mai bune exemple pentru cei care calcă pe urmele noastre! PROVOCARE: Adoptă astăzi un obicei pe care ai vrea să îl aibă și copiii sau nepoții tăi!

    Az énről való megfeledkezés értéke

    „Krisztussal együtt megfeszíttettem. Élek pedig többé nem én, hanem él bennem a Krisztus; amely életet...