Să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta. Exodul 20:10
Din patru copii, te-ai putea aştepta ca cel puţin unul să fie mofturos. Au fost trei. Am încercat totul, inclusiv: „Nicio problemă dacă nu mănânci; o să te las să aştepţi până la următoarea masă.” Le-am spus şi: „Trebuie să iei cel puţin o îmbucătură sau nu primeşti desert.” Am făcut şi avioane şi trenuleţe. Uneori a mers, alteori nu. O masă de părtăşie de la biserică a fost ocazia când această mamă exasperată a înţeles, în sfârşit, cum să se poată odihni cu adevărat în Sabat.
Ca de obicei, stătusem la rând şi luasem câte puţin din fiecare categorie de alimente, echilibrând farfuria cât de bine puteam pentru fetiţa mea de şase ani, despre care se ştia că este mofturoasă. Ne-am aşezat şi ne-am pregătit pentru începerea ritualului de negociere, cu care ne obişnuiserăm la fiecare masă.
Apoi imediat am simţit cum nişte ochi de dincolo de masă deveniseră atenţi la mine. Ca soţie de pastor, probabil că aveam să aud din nou ce-am mai auzit pe această temă. Încă un lucru pe care nu îl făceam bine ca mamă. Fiica mea şi-a scăpat furculiţa şi i-am spus să se ducă să ia alta. În timp ce se îndepărta, femeia de vizavi de mine mi-a vorbit pe un ton foarte calm şi liniştit.
„Ştii, am trecut prin aceeaşi problemă cu copiii mei. Iar într-o zi, Dumnezeu mi-a arătat că certurile purtate cu copiii ne alungă binecuvântările de Sabat şi, dacă aş lăsa de la mine pentru o masă, ne-am putea bucura cu toţii de odihna Sabatului. De atunci înainte i-am lăsat să mănânce orice doreau. Dacă ne aflam la o masă comună, iar ei sfârşeau prin a mânca doar chipsuri şi tort – asta era, bine că era doar pentru o singură masă. Dacă ne aflam acasă şi ei voiau paste fără sos şi plăcintă, asta era. Ştiam că nu vor face aşa pentru totdeauna. Dar în felul acesta, cu toţii ne bucuram de Sabat.” A zâmbit şi a adăugat: „Oricât ar costa.”
Nu pot să îţi spun cât de eliberată m-am simţit! Cu preţul unei mese, am avut parte cu toţii de odihna sabatică. Şi sunt fericită să spun că doi dintre copiii mei mofturoşi s-au transformat în consumatori de mâncare sănătoasă. Mănâncă legume fără a li se cere. Chiar şi în Sabat. Al patrulea copil are doar patru ani, aşa că juriul încă deliberează, dar am speranţă.
Doamne, Îţi mulţumesc pentru părinţii care au trecut pe aici înaintea noastră şi pentru momentele în care ne împărtăşesc cu dragoste din înţelepciunea lor!
Michelle Yeager
