Înţelepciunea face pe om răbdător şi este o cinste pentru el să uite greşelile. Proverbele 19:11
Era duminică după-amiaza. Ora mea de preluare a copilului, conform actelor semnate la divorţ, era 17. Pentru fostul meu soţ, aceasta era mai degrabă o aproximare. Am sunat înainte şi mi s-a spus că se va face ora 18 până va termina de mâncat cina. Dat fiind că certurile nu au dus niciodată nicăieri, am cedat.
Ajungând la ora 18, am sunat din maşină. Niciun răspuns. Am sunat din nou. După încercări repetate, fiul meu a răspuns la telefon.
– Mami, noi mâncăm. Poţi veni să mănânci cu noi?
– Nu, i-am răspuns. Trebuie să ajungem acasă.
Când tatăl lui a luat telefonul, mi-am auzit copilul plângând. Ştiam că era obosit, iar ce se întâmpla era pur şi simplu prea mult pentru el. Era prea mult şi pentru mine.
Se făcuse deja 18:35 şi ne lua 20 de minute să ajungem acasă. Mânia începea să crească. Îmi era tot mai greu să-mi controlez limba. Pentru un moment foarte scurt, m-am gândit să sun la poliţie, dar ştiam că acest lucru îl va întrista şi mai mult pe copil. În schimb, am băgat în marşarier şi am ieşit la drumul principal, întrebându-mă cât timp îi va lua să observe că nu mai aşteptam.
Fostul meu soţ m-a sunat la scurt timp să mă întrebe unde am plecat.
– Acasă, am răspuns. Când terminaţi de mâncat, îl poţi aduce la mine acasă.
Dacă vrei să-l ţii până mâine dimineaţă, va fi nevoie să-l duci tu la şcoală. Sunt sigură că v-a fost dor unul de altul.
Am închis telefonul. Îmi păstrasem calmul şi m-am stăpânit să nu răspund cu nervi, hotărând să mă concentrez, în schimb, pe sentimentele şi pe bunăstarea fiului meu în acel moment. În ciuda furiei şi frustrării mele privind acea situaţie, am găsit o modalitate de a o dezamorsa. De multe ori, retragerea dintr-o situaţie tensionată este cel mai bun plan de acţiune atunci când un copil este prins la mijloc.
Îţi mulţumesc, Doamne, că mă ajuţi să mă concentrez asupra copilului meu nevinovat mai degrabă decât asupra emoţiilor mele! Te rog, dă-mi puterea şi bunul-simţ să-mi controlez furia în aceste momente tulburi, când emoţiile mele nu au apucat să fie prelucrate!
Shirley Troilo
